PARLAMENTUL EUROPEAN

dokumen-dokumen yang mirip
REPUBLIK INDONESIA. Sesuai dengan hukum dan peraturan yang berlaku di kedua negara; Pasal1

Pemerintah Republik Indonesia dan Pemerintah Romania, selanjutnya disebut "Para Pihak",

ABSTRAK. Universitas Kristen Maranatha

KONVERSI LAHAN SAWAH KE NON PERTANIAN DALAM PERKEMBANGAN KOTA NGANJUK DAN PENGARUHNYA TERHADAP PERUBAHAN MATA PENCAHARIAN DAN PENDAPATAN PETANI

SISTEM INFORMASI GEOGRAFIS (SIG) DALAM BIDANG KESEHATAN MASYARAKAT

SCALING SOLUTION OF LAND USE CHALLENGES. Musdhalifah Machmud Deputy to Coordinating Minister for Food and Agriculture

Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al Dezvoltării Umane Locale din România

Melihat hasil penelitian seperti di atas maka ada beberapa saran yang diberikan untuk peningkatan komitmen organsiasi di PT Telkom Tbk Kantor Divre V

DEVIS ZENDY NPM :

ANALISA PENGARUH MOTIVASI TERHADAP KINERJA PEGAWAI BERDASARKAN TEORI DUA FAKTOR DARI HERZBERG (Studi Kasus : PT PINDAD) TESIS MAGISTER

STUDI PENGEMBANGAN DERMAGA MUARAJATI PELABUHAN CIREBON

Comparative Statics Slutsky Equation

Upaya Antisipasi Bahaya dan Kontaminan Baru dalam Pangan Segar. Upaya Antisipasi Bahaya dan Kontaminan Baru dalam Pangan Segar

Pemrograman Lanjut. Interface

ABSTRAK. Kata Kunci : SWOT BSC, Arah Strategi, KPI.

KAJIAN HUBUNGAN KERJASAMA SUBKONTRAKTOR DAN KONTRAKTOR DI INDONESIA. Oleh: NURISRA NIM :

STUDI POTENSI SEMEN ALTERNATIF DENGAN BAHAN DASAR KAPUR PADALARANG DAN FLY ASH SURALAYA

RENCANA PEMBANGUNAN PEMBANGKIT LISTRIK MW TAHUN

SKRIPSI ANALISIS PENGARUH PAJAK EKSPOR TERHADAP KINERJA INDUSTRI KELAPA SAWIT DI SUMATERA UTARA OLEH DAVID SAHPUTRA SARAGIH

ABSTRAK. Kata Kunci : Kualitas Produk, Harga, Promosi dan Keputusan Pembelian. vii. Universitas Kristen Maranatha

PEMBELAJARAN KEMAMPUAN GERAK DASAR

ANALISIS KEBIJAKAN PUBLIK IAN UNY 2012 UTAMI DEWI

ABSTRACT. Keywords: Capital budgeting, investment decision making, productivity. vii. Universitas Kristen Maranatha

PELAKSANAAN SIDANG ANAK DAN HAMBATAN YANG DIALAMI DI PENGADILAN NEGERI LUBUK PAKAM

PEMERINTAH KOTA TANGERANG

TESIS MAGISTER OLEH : RM. RUSTAMAJI NIM

ABSTRAK. Kata kunci : biaya standar, pengendalian, efektivitas, efisiensi, biaya bahan baku, analisis selisih

Sistem Informasi. Soal Dengan 2 Bahasa: Bahasa Indonesia Dan Bahasa Inggris

By SRI SISWANTI NIM

Inovasi Teknologi untuk Mewujudkan Ketahanan & Kedaulatan Pangan

PRESIDEN REPUBLIK INDONESlA,

RINGKASAN HASIL PENELITIAN HIBAH BERSAING

can have a positive impact Jambuluwuk Malioboro Boutique Hotel in the increasing number of visitors.

Proses Pembahasan Tujuan Pembangunan Berkelanjutan (Sustainable Development Goals/SDGs) di Tingkat Global. Kementerian Luar Negeri

ANALISIS CAPAIAN OPTIMASI NILAI SUKU BUNGA BANK SENTRAL INDONESIA: SUATU PENGENALAN METODE BARU DALAM MENGANALISIS 47 VARIABEL EKONOMI UNTU

ADLN Perpustakaan Universitas Airlangga

KATA PENGANTAR. Wassalamu alaikum Wr. Wb. Surakarta, 01 Oktober 2011 Ketua Tim Peneliti. Nurhadiantomo. iii

SKRIPSI PENGARUH KREDIT PERTANIAN TERHADAP KESEJAHTERAAN PETANI KELAPA SAWIT DI KABUPATEN LABUHAN BATU UTARA OLEH. Mardiana Lumbanraja

Advancing the health of Indonesia s poor and disadvantaged

Tesis. Diajukan Sebagai Salah Satu Syarat untuk Memperoleh Gelar MAGISTER TEKNOLOGI PENDIDIKAN

Produk Domestik Regional Bruto/ Gross Regional Domestic Product

Interest Rate and Agriculture. agus pakpahan bahan disampaikan pada Perspektif Perhepi Seri I Bogor, 28 April 2016

Regional Revenue. PENDAPATAN REGIONAL Regional Revenue

ABSTRAK. Kata-kata kunci: Capital Budgeting, Payback Period, Internal Rate of Return, Profitability Index, Net Present Value, Investasi.

PENGEMBANSAN INFRASTRUKTUR DI WILAYAH SELATAN PROPINSI SULAWESI SELATAN ( Kabupaten Takalar, Jeneponto dan Bantaeng)

Universitas Kristen Maranatha ABSTRAK

ABSTRACT. viii. Universitas Kristen Maranatha

SKRIPSI DAMPAK PEMBANGUNAN BANDARA KUALA NAMU TERHADAP PERKEMBANGAN EKONOMI PENDUDUK SEKITAR BANDARA OLEH : PAHARUDDIN SIREGAR

RANCANGAN STRATEGI BISNIS BERTAHAN BANK DASA GANESHA SUATU USULAN ALTERNATIF

T E S I S PENYALAHGUNAAN PERJANJIAN KERJA WAKTU TERTENTU (PKWT) OLEH PERUSAHAAN

ABSTRACT. "The Effect of Compensation, Discipline on Employee Performance" (Case studies on Ardan Group)

PENGEMBANGAN PERKEBUNAN INTI RAKYAT (PIR) KELAPA SAWIT YANG BERDAYASAING DI KABUPATEN PASAMAN BARAT

IDEAS CONDESCENDING WOMEN STATUS FOUND IN CAMPURSARI SONGS A THESIS

KEBIJAKAN HARGA OBAT Dl INDONESIA DAN PERBANDINGANNYA DENGAN NEGARA-NEGARA LAIN

PERANCANGAN SISTEM PELAYANAN RESTORAN CEPAT SAJI DENGAN QUALITY FUNCTION DEPLOYMENT

BABl TUJUAN KERJASAMA

WEWENANG PEMERINTAH KOTA MEDAN DALAM PENYELESAIAN SENGKETA ANTARA PRODUSEN DAN KONSUMEN BERDASARKAN UU NO.8 TAHUN 1999 TENTANG PERLINDUNGAN KONSUMEN

NOTA KESEPAHAMAN DALAM KERJASAMA ANTARA DEPARTEMEN HUKUM DAN HAK ASASI MANUSIA REPUBLIK INDONESIA DAN KEMENTERIAN KEHAKIMAN RUMANIA

ANALISA PERBANDINGAN PERENCANAAN TEBAL PERKERASAN KAKU ANTARA METODE AASHTO 1993 DENGAN METODE BINA MARGA 1983 TUGAS AKHIR

EVALUASI PELAKSANAAN KONSOLIDASI LAHAN PERKOTAAN DI KOTAMADYA PALU SULAWESI TENGAH

KAJIAN TUMBUH-KEMBANG KEWIRAUSAHAAN DALAM RANGKA PENGEMBANGAN EKONOMI LOKAL (Studi Kasus : Usahatani Sayur-Mayur di Kecamatan Sukaraja Kabupaten

ABSTRACT. (Key words: Cost of goods production, Standard Cost, Production Cost Efficiency) Universitas Kristen Maranatha

ABSTRAKSI. Universitas Kristen Maranatha

PENGEMBANGAN GAME ANAK UNTUK PERKEMBANGAN KEMAMPUAN KOGNITIF DAN PSIKOMOTORIK

ABSTRACT. viii. Universitas Kristen Maranatha

PENURUNAN BIAYA-BIAYA OPERASI UNTUK MENINGKATKAN KEUNTUNGAN PADA PT. XYZ

BAB 1 PENDAHULUAN. peningkatan sebesar 74,8%. Dalam laporan Produk Domestik Bruto (PDB)

DAFTAR ISI. Halaman. 1.1 Latar Belakang Penelitian Identifikasi Masalah Maksud dan Tujuan Penelitian Kegunaan Penelitian.

Improving Education Research in the Light of Global Labor Mobility

GAMBARAN PENGETAHUAN, SIKAP DAN PERILAKU TENTANG PENTINGNYA BUDAYA PENGGUNAAN ASI BAGI IBU MENYUSUI DI WILAYAH KERJA PUSKESMAS SEKEJATI TAHUN 2007

PERAN LATIHAN FISIK TERHADAP NAFSU MAKAN PADA INDIVIDU OVERWEIGHT ATAU OBESITAS YANG MENDAPATKAN KONSELING GIZI TENTANG LOW CALORIE DIET

SKRIPSI ANALISIS PENGARUH REALISASI KREDIT TERHADAP PRODUKSI TOMAT

FOR IMMEDIATE RELEASE

المفتوح العضوية المفتوح العضوية

Lingkungan Pemasaran Internasional-Global

ABSTRACT. Keywords: Operational Audit, Intern Control, Purchasing.

PENGEMBANGAN MODEL ALOKASI BIAYA PENYEDIAAN AIR BERSIH STUDI KASUS P 3 KT KODYA DENPASAR TESIS. oleh. Putu Gede Suranata

ABSTRACT. Title: The Planning of The Future Orientation Training Module in The Sector of Education for The Grade One Students of SMA X Bandung.

GROWTH AND UNDERINVESTMENT PROGRAM STUDI ADMINISTRASI BISNIS UNIVERSITAS BRAWIJAYA

Strategi Peningkatan Peran dan Kontribusi Iptek dalam Kerangka SINas untuk Mendukung Keberhasilan MP3EI

Produk Domestik Regional Bruto BAB X PRODUK DOMESTIK REGIONAL BRUTO

PENGEMBANGAN DESIGN CHART SISTEM PONDASI PILED RAFT DI TANAH PASIR DENGAN PEMODELAN 2D AKSISIMETRIK DAN 3D TESIS

MANAJEMEN PROYEK FRAMEWORK

TESIS MAGISTER. Oleh : SETA KARTIKA NIM

Permintaan dan Penawaran Agregat. Copyright 2004 South-Western

Proyek pembangunan, pemindahan kampung dan stres pada masyarakat marunda besar, Jakarta Utara

LAPORAN PENELITIAN DOSEN MUDA

Taufik Hidayat,SE,Ak,MM

Inggang Perwangsa Nuralam, SE., MBA

MODEL PEMILIHAN DAN TINGKAT KEBUTUHAN ANGKUTAN TAKSI DI KOTA PADANG

SMA/MA IPS kelas 10 - BAHASA INGGRIS IPS CHAPTER 10LATIHAN SOAL BAB 10. Be quite. Keep quiet

EVALUASI PERENCANAAN DAN PEMANTAUAN PENGGUNAAN TANAH KQTAMADYA/KABUPATEN DT II DENGAN MENGGUNAKAN SIG. di K sus : K iamadya-dt II Suratbaya)

INTISARI. Kata kunci : Komitmen Organisasi, Komitmen Profesional, Kepuasan Kerja. Universitas Kristen Maranatha

(INDONESIA PUBLIC DIPLOMACY THROUGH INDONESIAN ART AND CULTURE SCHOLARSHIP (IACS) PROGRAMME)

ABSTRAK. Kata kunci: Rasio Keuangan, Kinerja Keuangan. iv Universitas Kristen Maranatha

ABSTRACT. Maranatha Christian University

Universitas Kristen Maranatha

Abstraksi. Keyword: Green marketing, Green produk, Hedonic, Experiential marketing. Universitas Kristen Maranatha

BAB. XII. KONSUMSI PENGELUARAN PER KAPITA Per Capita Expenditure Consumtion JAWA TENGAH DALAM ANGKA

ABSTRAK. Kata kunci: desa wisata, studi kelayakan usaha, analisis sensitivitas

Transkripsi:

PARLAMENTUL EUPEAN 2004 Document de ședință 2009 A6-0134/2008 8.4.2008 RAPORT privind comerțul de materii prime și produse de bază (2008/2051(INI)) Comisia pentru comerț internațional Raportor: Jens Holm RR\717984.doc PE400.713v01-00

PR_INI CUPRINS Pagina PPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUPEAN...3 EXPUNERE DE MOTIVE... 12 REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE... 15 PE400.713v01-00 2/15 RR\717984.doc

PPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUPEAN privind comerțul de materii prime și produse de bază (2008/2051(INI)) Parlamentul European, având în vedere rezoluția sa din 3 septembrie 2002 privind comerțul și dezvoltarea în vederea eradicării sărăciei 1, cea din 30 ianuarie 2003 privind foametea în lume și eliminarea obstacolelor din calea comerțului cu țările sărace 2, cea din 10 aprilie 2003 privind criza de pe piața internațională a cafelei 3, cea din 1 iunie 2006 privind comerțul și sărăcia: dezvoltarea unor politici comerciale pentru maximizarea contribuției comerțului la reducerea sărăciei 4, cea din 15 februarie 2007 privind impactul macroeconomic al creșterii prețului la energie 5, cea din 22 mai 2007 privind Europa globală aspecte externe ale competitivității 6, cea din 23 mai 2007 privind ajutorul pentru comerț acordat de UE 7 și cea din 29 noiembrie 2007 privind comerțul și schimbările climatice 8, având în vedere Declarația Mileniului din 8 septembrie 2000, care definește Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) drept criterii stabilite în mod colectiv de către comunitatea internațională pentru eradicarea sărăciei, precum și revizuirea și actualizarea acestora în cadrul Reuniunii mondiale la nivel înalt din 2005 a Națiunilor Unite, desfășurată între 14 și 16 septembrie 2005, având în vedere rapoartele celor trei grupuri de lucru ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (GISC), intitulate Schimbările climatice în 2007: bazele ştiinţifice fizice, Schimbările climatice în 2007: impacturi, adaptare și vulnerabilitate și Schimbările climatice 2007: atenuarea schimbărilor climatice, toate publicate în 2007, având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, intitulată Lanțurile de produse de bază agricole, dependență și sărăcie o propunere pentru un plan de acțiune al UE (COM(2004)0089), având în vedere Comunicările Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulate Europa în contextul globalizării: Concurența la nivel mondial O contribuție la Strategia Uniunii Europene pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă (COM(2006)0567) și, respectiv, Europa globală: un parteneriat mai puternic pentru obținerea accesului pe piață pentru exportatorii europeni (COM(2007)0183) având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu și Parlamentul European privind 1 JO C 272 E, 13.11.2003, p. 277. 2 JO C 39 E, 13.2.2004, p. 79. 3 JO C 64 E, 12.3.2004, p. 607. 4 JO 298 E, 8.12.2006, p. 261. 5 JO 287 E, 29.11.2007, p. 548. 6 Texte adoptate, P6_TA(2007)0196. 7 Texte adoptate, P6_TA(2007)0203. 8 Texte adoptate, P6_TA(2007)0576. RR\717984.doc 3/15 PE400.713v01-00

competitivitatea industriilor metalurgice, intitulată O contribuție la strategia UE pentru creștere economică și locuri de muncă (COM(2008)0108), având în vedere Declarația de la Beijing și Programul de acțiune adoptat la 15 septembrie 1995 de cea de-a patra Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind femeile, având în vedere raportul Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), intitulat Livestock's Long Shadow ( Consecinţele pe termen lung ale şeptelului ), publicat în 2006, având în vedere Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) și viitoarea Conferință Internațională UNCTAD XII, care urmează să se desfăşoare între 20 şi 25 aprilie 2008 la Accra, Ghana, având în vedere Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, intitulată Strategia tematică pentru utilizarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale, publicată la 21 decembrie 2005 (COM(2005)0670), având în vedere declarația Reuniunii la nivel înalt a G8, semnată la 7 iunie 2007 la Heiligendamm, privind Creșterea și responsabilitatea în economia mondială, în special capitolul său referitor la Responsabilitatea cu privire la materiile prime: transparență și creștere durabilă, potrivit căruia piețele libere, transparente și deschise prezintă o importanţă fundamentală pentru creșterea mondială, stabilitate și dezvoltarea durabilă având în vedere cel de-al 4-lea raport al Grupului la nivel înalt pentru competitivitate, energie și mediu, din 11 iunie 2007, care sprijină elaborarea unei politici privind materiile prime, pe baza unei piețe mondiale libere, echitabile și operaționale a materiilor prime, fondată pe o politică comercială, în special pe acorduri internaționale bilaterale și multilaterale, pentru a garanta că UE și țările terțe sprijină piețele deschise și în care concurența nu este denaturată; având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură, având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional (A6-0134/2008), A. întrucât prin materii prime și produse de bază ar trebui să se înțeleagă produsele agroalimentare, produsele agricole de bază, metalele, minereurile și produsele energetice care sunt folosite ca factori de producție în procesul industrial, fie că sunt produse prelucrate, fie neprelucrate sau reciclate, precum deşeurile; B. întrucât economia Uniunii Europene depinde în mare măsură de importurile de materii prime din țările terțe, iar accesul la materii prime exercită o influenţă determinantă asupra competitivităţii Uniunii Europene; C. întrucât recentele creșteri ale prețurilor la materiile prime au avut drept rezultat lipsa de creştere economică în Uniunea Europeană și amenință competitivitatea UE; D. întrucât, în viitor, se prevede o creștere și mai mare a cererii de materii prime la nivel PE400.713v01-00 4/15 RR\717984.doc

mondial; întrucât această creștere va fi determinată de creșterea economică a țărilor cu economii emergente; E. întrucât, în trecut, variațiile pe termen scurt ale prețurilor la materiile prime și produsele de bază s-au caracterizat printr-o volatilitate extremă și chiar s-au accentuat de-a lungul anilor, fazele de supraproducție alternând cu perioadele de penurie, dar, în viitor, se preconizează că nivelul prețurilor se va menține la un cote mai ridicate; F. întrucât recentele creșterile de prețuri pe piețele internaționale nu ar trebui să oculteze faptul că prețurile la materii prime și produse de bază, comparativ cu cele ale produselor finite, s-au caracterizat, pe termen lung, printr-o tendință descendentă, G. întrucât aceste creșteri de prețuri, în special cele impuse în scopuri industriale de către țările cu economii emergente, au reprezentat o provocare pentru competitivitatea industriei prelucrătoare din Uniunea Europeană și au ridicat, pe termen mai lung, probleme legate de siguranța aprovizionării cu materii prime; H. întrucât, în 95 dintre cele 141 de țări în curs de dezvoltare, exportul de produse de bază reprezintă cel puțin 50% din valoarea totală a veniturilor din export; I. întrucât Uniunea Europeană este unul dintre principalii concurenți în domeniul comerțului internațional de materii prime și produse de bază și, nu în ultimul rând, un importator net de materii prime, J. întrucât, din cauza caracteristicilor structurii industriei europene, competitivitatea și dezvoltarea economică a Uniunii Europene depind în mare măsură de importul de materii prime; K. întrucât există numeroase exemple de politici și măsuri instituite de țări terțe, remarcându-se totodată, în țările cu economii emergente, o tendință de a crea obstacole în calea accesului liber și echitabil la materiile prime, care au ca efect limitarea accesului sectoarelor industriale din UE la materiile prime și produsele de bază L. întrucât consolidarea cercetării și inovării joacă un rol important în încurajarea aprovizionării durabile cu materii prime; M. întrucât sistemele STABEX, SYSMIN și FLEX reflectă eforturile actuale și cele depuse anterior de Uniunea Europeană pentru a sprijini țările în curs de dezvoltare afectate de instabilitatea prețurilor și a veniturilor, N. întrucât recentele majorări de prețuri la materiile prime și produsele de bază, înregistrate pe piețele internaționale, sunt provocate de creșterea semnificativă a cererii din partea unor țări cu economii emergente, precum China, India și Brazilia, de modificarea modelelor climatice, de anumite practici restrictive ale unor țări exportatoare și de dezvoltarea explozivă pe care o cunosc atât piața combustibililor agricoli, cât și producția animalieră, precum și de speculațiile de pe piețele bursiere; O. întrucât, la nivel mondial, femeile constituie o majoritate semnificativă a populației sărace, care depinde, în numeroase cazuri, de achiziția, producția și prelucrarea de materii prime și produse de bază pentru a supraviețui și a-și procura mijloacele de existență; RR\717984.doc 5/15 PE400.713v01-00

P. întrucât comunitatea internațională a proclamat necesitatea depunerii unui efort internațional în vederea eliminării sărăciei prin intermediul unor măsuri concrete, prevăzute de Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), care ar trebui să fie realizate până în 2015; întrucât trebuie să se acorde atenţia corespunzătoare importanței fundamentale pe care o prezintă, pentru țările în curs de dezvoltare, chestiunile legate de produsele de bază; Q. întrucât exploatarea durabilă a resurselor naturale ar putea reduce sărăcia și stimula creșterea economică, cu condiția promovării bunei guvernări; întrucât guvernarea defectuoasă în țările bogate în resurse naturale poate, de asemenea, duce la sărăcie, corupție și conflicte; R. întrucât se produc schimbări climatice, iar acestea sunt cauzate de activitatea umană; întrucât extracția, producția și prelucrarea de materii prime și produse de bază generează un volum important de emisii de gaze cu efect de seră, întrucât, pentru a răspunde acestei probleme, industria UE se confruntă cu constrângeri sporite, în detrimentul competitivității; S. întrucât Uniunea Europeană nu oferă, în prezent, o strategie coerentă pentru a face față provocărilor legate de competitivitatea economiei sale, ca urmare a creșterii concurenței pentru accesul la materii prime; Siguranța aprovizionării cu materii prime a UE și garantarea accesului la materii prime pe piețele din întreaga lume 1. recunoaște importanţa vitală a accesului la materii prime și produse de bază pentru economia Uniunii Europene, ca urmare a lipsei de furnizori interni pentru mai multe materii prime; 2. ia act cu îngrijorare de perspectivele unei creșteri a cererii de materii prime pe piețele mondiale; își exprimă îngrijorarea cu privire la limitele capacității de explorare în viitorul apropiat; ia act de implicarea limitată a întreprinderilor europene în explorarea materiilor prime în țările terțe; 3. își exprimă îngrijorarea cu privire la tendința de restricționare a accesului liber la materiile prime în țările terțe, prin intermediul unor măsuri de distorsionare a schimburilor comerciale; recunoaște totuși dreptul țărilor de a restricționa accesul la materiile lor prime în scopuri ecologice sau pentru a rezolva situațiile critice de penurie a resurselor, atunci când este cazul; consideră că acest drept trebuie exercitat împreună cu alte măsuri interne; 4. își exprimă îngrijorarea cu privire la acele activități de investiții menite să asigure un acces mai bun la materii prime care nu respectă nici standardele de concurență liberă și loială, nici principiile bunei guvernări și durabilității; 5. solicită Comisiei să promoveze investițiile în activitățile de cercetare și dezvoltare axate asupra tehnologiilor de reciclare a materiilor prime și de utilizare eficientă și economică a materiilor prime; invită Comisia și statele membre să acorde o importanță sporită acestui obiectiv, în cadrul activităților lor de cercetare; PE400.713v01-00 6/15 RR\717984.doc

6. îndeamnă Comisia să abordeze, în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), problema accesului liber și echitabil pe piețele materiilor prime; solicită Comisiei să urmărească în mod activ realizarea obiectivului de eliminare multilaterală a măsurilor de distorsiune comercială în sectorul materiilor prime, respectând totodată pe deplin, în cazul țărilor cel mai puțin dezvoltate (TCMPD), restricțiile care au la bază argumente legate de dezvoltare; 7. solicită Comisiei să acorde o importanță sporită problemei accesului liber și fără discriminare pe piețele materiilor prime, în cadrul tuturor negocierilor bilaterale pe marginea acordurilor de liber schimb sau a aderărilor la OMC; consideră abandonarea tuturor măsurilor de distorsiune comercială în sectorul materiilor prime drept un obiectiv major al tuturor eventualelor acorduri, cu respectarea deplină a obiectivelor de dezvoltare; subliniază că acest obiectiv va constitui un criteriu important de evaluare de către Parlamentul European a tuturor eventualelor acorduri; 8. solicită Comisiei să includă problema materiilor prime în strategia de acces pe piață; salută organizarea de consultări pe tema aprovizionării cu materii prime; invită Comisia să elaboreze o strategie coerentă privind aprovizionarea cu materii prime; solicită să fie implicat în toate etapele acestor activități; Modalități care să le permită țărilor în curs de dezvoltare și, în special, țărilor cel mai puțin dezvoltate să beneficieze de pe urma materiilor prime 9. regretă faptul că numeroase țări în curs de dezvoltare și, în special, țările cel mai puțin dezvoltate depind de producția și exportul de materii prime și produse de bază, ale căror prețuri instabile au înregistrat o scădere pe termen lung, constituind un obstacol major în calea combaterii sărăciei, precum și a realizării ODM; recunoaște însă contribuția creșterii prețurilor produselor de bază la ameliorarea semnificativă a conturilor externe ale unor țări în curs de dezvoltare care depind de produsele de bază; subliniază oportunitățile oferite țărilor producătoare de explorarea și gestionarea prin mijloace proprii a depozitelor de materii prime, cu condiția respectării normelor fundamentale de transparență și concurență loială; 10. invită Comisia să urmărească eliminarea concretă a cauzelor distorsiunilor, ridicând cu fermitate aceste probleme în cadrul negocierilor și consultărilor bilaterale și să promoveze elaborarea noilor norme OMC la nivel multilateral; 11. susține eforturile depuse în prezent de țările în curs de dezvoltare în vederea diversificării economiilor lor și a dezvoltării activităților economice situate în stadii mai avansate în cadrul procesului de producție, pentru a include, de asemenea, prelucrarea și comercializarea, precum și în vederea îmbunătățirii calității, productivității și a creşterii producției de bunuri cu o valoare adăugată mai mare; îndeamnă Comisia să susțină strategiile naționale de dezvoltare și diversificare a produselor de bază, apelând la Fondul European de Dezvoltare, dacă este cazul; 12. consideră că instituirea unor cadre economice regionale și intensificarea cooperării regionale între țările în curs de dezvoltare sunt de o importanță maximă pentru dezvoltarea economică durabilă a respectivelor țări; subliniază, în această privință, importanța RR\717984.doc 7/15 PE400.713v01-00

schimburilor comerciale între țările din emisfera sudică pentru dezvoltarea economică a acestora; 13. consideră că ar trebui încurajată, pe termen lung, cooperarea comercială și economică pe plan regional și că aceasta ar putea permite încheierea de acorduri de liber-schimb; constată totodată dificultăţile cu care se confruntă, în diferite contexte regionale, acordurile de liber-schimb; consideră că acordul de liber schimb EuroMed ar trebui să constituie o prioritate, având în vedere importanța comerțului cu materii prime în această regiune; 14. încurajează țările în curs de dezvoltare și îndeosebi TCMPD să-și sporească investițiile necesare și să-și stabilizeze diversificarea economică prin consolidarea infrastructurilor și a capacității instituționale, promovarea bunei guvernări în gestionarea dezvoltării economice, precum și prin facilitarea accesului și a distribuției produselor micilor producători pe piețele locale, ceea ce ar consolida, de asemenea, integrarea regională și economiile de scară; îndeamnă Comisia să folosească ajutorul pentru comerț ca un instrument important pentru dezvoltare, precum și să consolideze actualele mecanisme de transfer tehnologic, mai ales ca mijloc pentru gestionarea schimbărilor climatice; solicită Comisiei să promoveze transparența veniturilor provenite din materii prime prin intermediul unor programe precum Inițiativa pentru transparență în industriile extractive (ITIE); 15. încurajează Comisia și întreprinderile din UE să promoveze și să investească în transferul de tehnologii ecologice; 16. recunoaște că negocierile pe marginea Agendei de dezvoltare de la Doha ar permite reducerea considerabilă a creșterilor de tarife; observă că Uniunea Europeană a eliminat deja taxele vamale pentru produsele agricole provenite din țările cel mai slab dezvoltate (în cadrul inițiativei Totul, în afară de arme ) și din numeroase țări ACP (prin acordurile de parteneriat economic) și sprijină țările în curs de dezvoltare în identificarea și punerea în aplicare a normelor privind produsele speciale și mecanismele de salvgardare eficiente pentru durabilitatea piețelor și a producției acestora; 17. solicită statelor membre ale Uniunii Europene, precum și partenerilor la nivel mondial, inclusiv economiilor emergente, să ratifice standardele de bază ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și orientările corespunzătoare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în special în ceea ce privește explorarea și rafinarea materiilor prime; consideră că implicarea societății civile și a parlamentelor naționale este determinantă pentru realizarea unei dezvoltări socio-economice și de mediu durabile; 18. invită Comisia să pună în aplicare o strategie globală și echilibrată în domeniul accesului la materii prime, luând în considerare interesele producătorilor industriali din UE și ale țărilor în curs de dezvoltare; 19. solicită Comisiei să-și revizuiască mecanismul de finanțare compensatoare, FLEX, pentru a asigura receptivitatea și eficiența acestuia în acțiunea de susținere a țărilor în curs de dezvoltare și, în special, a TCMPD; consideră că este necesară luarea unor măsuri corespunzătoare la nivel național în vederea susținerii activității depuse de UNCTAD PE400.713v01-00 8/15 RR\717984.doc

(Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare); 20. invită Comisia să colecteze date și să realizeze statistici privind comerțul internațional real cu materii prime și produse de bază; consideră necesară formarea unei imagini clare asupra fluxurilor comerciale globale în comerțul cu materii prime și produse de bază, care să nu fie deformată de tranzacțiile pur speculative, în vederea unei mai bune orientări a măsurilor de politică economică; 21. recunoaște faptul că, în urma liberalizării comerțului de produse agroalimentare și produse agricole de bază, micii fermieri din țările în curs de dezvoltare și, în special, din TCMPD se confruntă cu un număr important de noi provocări; deoarece femeile constituie marea majoritate a categoriei micilor fermieri, această liberalizare poate avea un efect negativ disproporționat asupra acestora, în cazul în care nu pot face față concurenței externe; 22. susține eforturile depuse de țările în curs de dezvoltare în vederea garantării accesului populației locale la alimente; consideră că trebuie consolidat în continuare un spațiu politic viabil pentru a permite adoptarea, la nivel național, a unor măsuri și a unor norme destinate dezvoltării acestui sector, precum și pentru a susține femeile cărora le revine rolul principal în asigurarea hranei pentru familiile lor și comunitățile locale; 23. invită Consiliul și Comisia să asigure compatibilitatea acordurilor comerciale multilaterale, regionale și bilaterale semnate de Uniunea Europeană cu obiectivul dezvoltării durabile; invită Comisia să ia măsurile legislative necesare pentru a asigura integrarea evaluărilor impactului asupra dezvoltării durabile (EIDD) în elaborarea politicii comerciale a Uniunii Europene, în special din perspectiva climei, a aspectelor legate de gen și a dezvoltării durabile; 24. salută anunțul Comisiei privind prezentarea, în 2008, a unei comunicări menite să îmbunătățească, la nivelul Uniunii Europene și la nivel internațional, condițiile de acces durabil la minereuri și materii prime secundare; 25. ia act de criticile formulate din ce în ce mai des la adresa avantajelor economice și ecologice ale producției de carburanți agricoli; invită Comisia să încurajeze cercetarea și inovarea în domeniul aprovizionării durabile cu materii prime prin intermediul extracției și exploatării eficiente a resurselor, utilizării și recuperării materiilor la sfârșitul ciclului de viață; 26. consideră că extracția, colectarea și producția de materii prime și produse de bază ar trebui realizate în conformitate cu principiul durabilității, respectând procesele naturale ale ecosistemelor, în loc de a le aduce schimbări; 27. îndeamnă Comisia să își intensifice eforturile în scopul ajungerii la un acord internațional privind resursele provenite din zonele de conflict, având drept obiectiv principal interzicerea oricărei forme de comercializare a resurselor care alimentează sau provin din conflictele armate; insistă, în așteptarea acestui acord, asupra elaborării unui regulament care să interzică comercializarea și promovarea resurselor din zonele de conflict în Uniunea Europeană și îndeamnă toate țările implicate în comerțul cu diamante să subscrie în totalitate la sistemele de certificare din cadrul procesului Kimberley privind comerțul internațional cu diamante brute; solicită promovarea transparenței prin intermediul Inițiativei pentru transparență în industriile extractive (ITIE), precum și al altor inițiative RR\717984.doc 9/15 PE400.713v01-00

28. își reiterează apelul adresat Comisiei și Consiliului pentru promovarea comerțului echitabil și a altor inițiative comerciale, supuse unei monitorizări independente, care contribuie la îmbunătățirea standardelor sociale și de mediu prin susținerea micilor producători și a celor marginalizați din țările în curs de dezvoltare; încurajează autoritățile publice din Uniunea Europeană să integreze comerțul echitabil și criteriile de durabilitate în cadrul procedurilor de ofertare și al politicilor de achiziții; 29. își exprimă îngrijorarea față de creșterea proporției resurselor planetei folosite pentru creșterea animalelor; reamintește raportul din noiembrie 2006 al FAO intitulat Livestock's Long Shadow, care estimează că industria de prelucrare a cărnii și activitatea de creștere a animalelor contribuie în proporție de 18% la volumul total al emisiilor de gaze cu efect de seră generate la nivel mondial, accelerând totodată defrișarea pădurilor din țările în curs de dezvoltare; pentru a evita defrișarea pădurilor, solicită Comisiei să ia măsurile necesare în acest sector și să instituie mecanisme de stimulare în cadrul negocierilor la nivel internațional privind clima; 30. consideră că Inițiativa pentru transparență în industriile extractive (ITIE), care urmărește consolidarea guvernării prin sporirea transparenței și a răspunderii în sectoarele extractive, trebuie pusă în aplicare la nivel mondial, pentru a le oferi țărilor în curs de dezvoltare ocazii mai bune pentru obținerea valorii echivalente a resurselor lor naturale; 31. subliniază faptul că prețurile ridicate ale petrolului accentuează necesitatea unei abordări urgente și diferite a politicii energetice, în scopul îmbunătățirii eficienței energetice și al utilizării, într-o mai mare măsură, a altor surse de energie, inclusiv sursele regenerabile de energie; 32. este conștient de faptul că schimbările climatice vor afecta în cea mai mare măsură comunitățile care se confruntă deja cu probleme economice și sociale semnificative; este conștient de faptul că femeile reprezintă un grup deosebit de vulnerabil; încurajează eforturile întreprinse pentru adaptarea la nivel local prin acordarea, pe plan internaţional, a unui sprijin financiar și tehnic corespunzător; 33 își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că China nu permite societăților străine să dețină pachete majoritare de acțiuni în sectoare precum cel al oțelului și că a instituit diverse mecanisme care restricționează exportul de materii prime folosite în metalurgie sau acordă sprijin guvernamental pentru achiziționarea acestora din surse externe; recunoaște că astfel de practici creează grave dificultăți pentru industria Uniunii Europene și trebuie combătute prin intermediul tuturor instrumentelor disponibile, inclusiv prin consolidarea dialogului; 34 subliniază că noua politică comercială a unor țări cu economii emergente, în special China, care caută materii prime în toată lumea și, în special, în Africa, are un impact negativ major asupra accesului Uniunii Europene la produsele de bază de pe acest continent, ca urmare a unor practici bazate pe relațiile de la stat la stat și a dezinteresului față de aspectele legate de drepturile omului, responsabilitatea socială corporativă și standardele sociale și de mediu; 35. salută inițiativa Comisiei, astfel cum a fost anunțată în Comunicarea COM(2008)0108 menționată mai sus, de a continua să utilizeze toate instrumentele existente pentru a PE400.713v01-00 10/15 RR\717984.doc

combate practicile comerciale care încalcă acordurile comerciale internaționale; 36. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, guvernelor și parlamentelor statelor membre și organizațiilor internaționale vizate, precum UNCTAD, OMC, Banca Mondială, Fondul comun pentru produse de bază (FCPB) și FAO. RR\717984.doc 11/15 PE400.713v01-00

EXPUNERE DE MOTIVE The Millennium Development Goals (MDGs) adopted by the UN in 2000 were a hopeful promise from the world s leaders to the world s poor. Within 15 years, eight goals were to be achieved which would perceptibly improve the situation of the world s poorest countries and peoples. The aim was to eradicate extreme poverty and increase equality between men and women. All children were to be given the chance of primary education, and the spread of AIDS was to be halted. The various objectives were allocated numerical indicators so as to permit continuous assessment of the progress of work. In 2005 a third of the allotted time had elapsed and it was time for an initial assessment of progress. In September 2005 the UN met for a special session. It emerged from that meeting that, although some progress had been made, significant efforts were needed if the objectives were to be attained by 2015, particularly in the world s poorest countries. The possibility of attaining the Millennium Goals depends on a number of factors. There is a need both for international initiatives, and for national measures to be carried out in the various countries. In other words, there is probably no single patent remedy which the world s leaders can use to eradicate poverty. Rapid climate change is the greatest threat of all to achieving the MDGs. Although the industrialised world accounts for the largest proportion of historic greenhouse gas emissions, it is the developing countries which are most seriously affected. Floods, droughts and drastic weather changes are already a fact caused by global warming. In November 2007 the IPCC noted, in the last part of its fourth assessment report, that greenhouse gas emissions need to be cut by 25-40% by 2020, which was also stressed at Bali in December 2007. All policy areas must be co-ordinated to achieve the measures needed for a major reduction in greenhouse gas emissions. Trade policy must also bear its responsibility for combating climate change; unnecessary emissions must be reduced and policy instruments must be found to facilitate trade in green goods (new smart technology, etc.). The EU must take the lead in combating climate change. However, to a great extent this depends on funding and access to various resources. This can be done via international transfers from the rich to the poor areas of the world in the form of aid and appropriate development initiatives. However, it also depends on large-scale cancellation of the debts of poor countries. What is needed today from the USA, the EU and some other rich countries is not more rhetoric and more promises: it is for the promises already made to be kept. This would be a shot in the arm for worldwide work towards achieving the MDGs. Another decisive step would be to create and improve the conditions for generating prosperity and resources at local level in the developing countries. This is where it starts to become clear how crucial the trade in raw materials is for development. A very large proportion of developing countries are at present heavily dependent on the export of one or a very few raw materials such as coffee or cocoa. PE400.713v01-00 12/15 RR\717984.doc

The prices of these products have been stagnating for some time, particularly in comparison with the development of prices for industrial products or capital goods. This means that many developing countries have seen their export revenue fall while at the same time imports have become dearer. Over and above the general price stagnation, another very important characteristic of trade in raw materials is the short-term price sensitivity which has occurred on several markets. In some cases this has meant the price of a commodity rising or falling very steeply within just a few months. This sensitivity is partly due to production difficulties caused by changes in the weather and/or technological innovations which have changed production or transport systems. For a developing country where a significant proportion of state revenue depends on the export of one or just a few raw materials these sharp price and income fluctuations can lead to major problems. This has a knock-on effect on the country s national planning and public expenditure. Moreover, it can also make it harder for primary producers to plan or predict what investments to make. Only in recent years have raw material prices begun to rise strongly. This trend is largely caused by the sharp rise in demand from newly emerging economies such as China, by production problems owing to climate change and by the use of cereals for livestock feed or biofuels. And yet the prospects for the future are uncertain. If the US economy falls into recession or if there are multiple bottlenecks in Chinese industry, the situation may change rapidly. This will also affect the trade in raw materials. Rapid changes may also come about as a result of the speculation on raw materials which is also occurring on international markets, which may either drive up or hold back the prices of individual goods. From a development point of view, the trade in raw materials is bringing a number of matters to a head. These include the continued need to stabilise revenue in the face of price fluctuations and thus increase predictability in the producer countries. Many different policy instruments may be used to that end. One possibility is to develop an international financial system for revenue stabilisation in individual exporting countries. Important experience in this area may be gained from the EU s FLEX system, which gives support to the ACP countries, and the work carried out by UNCTAD and others. Another aspect is the need to reduce dependency on the export of raw materials by boosting diversification of the economy in individual developing countries. More advanced production systems, which would permit the processing and production of goods with a higher added value, would generate greater prosperity and more predictable revenues. In this connection, more support should be given to local diversification strategies and regional integration and investments. In this respect, agriculture in particular has a crucial role to play. In many poor countries, agriculture is the main industry, creating all kinds types of employment and providing food for the country s own population. Investments and initiatives in the agricultural sector can have important effects throughout the social economy of the developing countries. They RR\717984.doc 13/15 PE400.713v01-00

would also have significant effects for women, who often play a very central role in indigenous agriculture. Barely seven years remain to achieve the MDGs in 2015. Time is running out. At the same time, ongoing development work is burdened by the risks entailed by climate change. Further efforts and more resources are needed. This calls both for international cooperation and for the ability to take action at national level. But the rapid changes we are currently seeing on the international raw materials markets underline the need for action with a view to sustainable development and global solidarity. PE400.713v01-00 14/15 RR\717984.doc

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE Data adoptării 27.3.2008 Rezultatul votului final +: : 0: Members present for the final vote Membri supleanți prezenți la votul final Membri supleanți [articolul 178 alineatul (2)] prezenți la votul final 23 1 0 Daniel Caspary, Françoise Castex, Christofer Fjellner, Béla Glattfelder, Ignasi Guardans Cambó, Jacky Hénin, Syed Kamall, Marusya Ivanova Lyubcheva, Erika Mann, David Martin, Vural Öger, Georgios Papastamkos, Peter Šťastný, Robert Sturdy, Gianluca Susta, Iuliu Winkler Jean-Pierre Audy, Harlem Désir, Jens Holm, Sajjad Karim, Rovana Plumb, Zuzana Roithová, Zbigniew Zaleski Sepp Kusstatscher RR\717984.doc 15/15 PE400.713v01-00