LA CE PUTEM RENUNÞA LECÞIA 29 LA CE PUTEM RENUNÞA I. VOCABULAR GRAMATICÃ INTENÞII COMUNICATIVE TEXT-SINTEZÃ. benevol forþat.

Transkripsi

1 LECÞIA 29 LA CE PUTEM RENUNÞA 213 LA CE PUTEM RENUNÞA I. VOCABULAR a depinde a intenþiona a mustra a nega a se neliniºti a obliga a provoca a renunþa a speria a suferi a suporta a uita acþiune concluzie conºtiinþã convingere cunoºtinþe dorinþã dulceaþã dulciuri libertate motiv neliniºte principiu renunþare þigarã benevol forþat trecut în favoarea II. GRAMATICÃ Pronumele personale în acuzativ ºi dativ (folosite în construcþii cu verbe la perfectul compus) III. INTENÞII COMUNICATIVE Cum negãm ceva IV. TEXT-SINTEZÃ

2 214 LA CE PUTEM RENUNÞA LECÞIA 29 I. Încercãm VOCABULAR 1. Alcãtuiþi propoziþii. la o pãrere benevol a renunþa la o convingere a renunþa forþat (la ce?) la un punct de vedere (cum?) de bunã voie benevol= de bunã voie din motive neclare acum a renunþa din laºitate a renunþa la moment (de ce?) de fricã (când?) la timp 2. Examinaþi imaginile. Spuneþi la ce puteþi renunþa dvs. 3. Rãspundeþi la întrebãri. La ce renunþaþi benevol? La ce nu puteþi renunþa benevol? La ce renunþaþi de bunã voie? La ce nu puteþi renunþa de bunã voie? La ce renunþaþi forþat? La ce nu renunþaþi forþat? La ce nu renunþaþi nici forþat? La ce nu puteþi renunþa nici forþat? 4. Alegeþi rãspunsurile potrivite. Soþul (soþia) dvs. poate renunþa la... Prietenul (prietena) dvs. poate renunþa la... cafea neagrã o vacanþã la mare dulciuri o cãlãtorie la munte þigãri scumpe un contract bun haine frumoase un salariu mai bun Oamenii pot renunþa la... Oamenii deºtepþi pot renunþa la... studii superioare cãrþi scumpe un sport greu convingerile lor o afacere bunã pãreri greºite o bucurie de moment bogãþii mari

3 LECÞIA 29 LA CE PUTEM RENUNÞA 215 Dicþionar de contexte minime dorinþã de a avea ceva motivul de a face ceva libertatea acþiunii a renunþa benevol a intenþiona sã facã ceva a provoca durere a suporta o nedreptate Modificãm 5. Înlocuiþi cuvintele evidenþiate cu altele. Eu pot renunþa la cafea, iar tu nu poþi renunþa la dulciuri. Noi putem renunþa la unele idei, iar voi nu puteþi renunþa la convingerile voastre. El poate renunþa la studii, iar ea nu poate renunþa la un serviciu bun. Tu poþi renunþa la þigãri, iar ei nu pot renunþa la mâncãruri delicioase. 6. Formaþi îmbinãri ºi alcãtuiþi propoziþii. acþiune folositoare concluzie greºitã principiu de viaþã libertate presei motiv serios pãrere personalã Alcãtuim 7. Puneþi verbele la perfectul compus. II. Eu suport durerea de dinþi. Noi nu negãm adevãrul. Eu intenþionez sã merg la cursuri. Eu uit sã cumpãr pâine. GRAMATICÃ Observãm M-a cãutat cineva azi? Da, te-a cãutat un bãrbat. V-a -a spus cum îl cheamã? Nu, nu ne-a spus cum îl cheamã. Dar ce a vrut? Nu ºtiu. Pronumele personale în acuzativ cu verbe la perfectul compus m- (pe mine) te- (pe tine) l- (pe el) El ne- a cãutat (pe noi) El a cãutat-o (pe ea] ieri. v - (pe voi) i- (pe ei) le- (pe ele)

4 216 LA CE PUTEM RENUNÞA LECÞIA Puneþi în locul punctelor formele pronumelui personal în acuzativ. El... a convins repede (eu). Ea... cãutat ieri (tu). Ei... au înþeles bine (noi). Voi... aþi aºteptat la staþie (ei). Eu am vãzut... la magazin (ea). Voi... aþi întrebat cât e ora (el). 9. Completaþi propoziþiile. Noi v-am convins uºor, iar voi nu ne-aþi convins. Tu ne-ai invitat..., iar ea nu... Noi te-am înþeles, iar ele nu. Voi ne-aþi ajutat, iar noi nu. Ei m-au supãrat.., iar ele nu.. Eu v-am chemat.., iar ei nu.. Eu le-am întrebat, iar ei nu 10. Includeþi urmãtoarele verbe în propoziþii: l-ai chemat, ne-au suportat, v-au uitat, i-au obligat, ne-a mustrat, m-a speriat 11. Urmaþi modelul. (eu,ea) a ruga sã vinã. Eu am rugat-o sã vinã. (tu, el) a obliga sã facã, (eu, el) a speria tare, (tu, noi) a gãsi repede, (eu, voi) a convinge sã plecaþi, (voi, el) a invita la teatru. 12. Puneþi verbele din paranteze la perfectul compus. El (a convinge) pe fratele meu. El l-a convins pe fratele meu. Observãm Prietenul (a mustra) pe mine. Soþia (a aºtepta) pe soþul ei. Profesorul (a provoca) pe noi. Colegul (a vedea) pe prietenul sãu la staþie. Elevii (a felicita) pe profesor. ªeful (a invita) pe lucrãtorii sãi la un ceai. Ce þi-a adus ieri Maria? Mi-a adus o carte de aventuri. Dar lui Andrei ce i-a dãruit? I-a dãruit un telefon mobil. Pronume personale în dativ cu verbe la perfectul compus mi- þi- El i- a adus un cadou nevle- 13. Deschideþi parantezele. Eu (ea, a dãrui) un buchet mare de flori. Eu i-am dãruit un buchet mare de flori. Noi (ei, a povesti) istoria aceasta. El (noi, a permite) sã plecãm. Ea (voi, a aduce) multã mâncare. Eu (ei, a face) mult bine. Profesorul (voi, a explica) tema.

5 LECÞIA 29 LA CE PUTEM RENUNÞA Rãspundeþi la întrebãri. I-ai expediat scrisoarea? (ieri) I-am expediat scrisoarea ieri. Cine þi-a semnat contractul? (directorul). Cine þi-a desenat floarea? (sora). Cine þi-a recomandat spectacolul acesta? (prietena). Ce þi-au cerut ei? (bani). Ce þi-a rãspuns?(cã nu ºtie). Ce le-ai promis? (un tablou) 15. Alcãtuiþi propoziþii. El / a indica / drumul El mi-a indicat drumul Eu mi- a spune o noutate Tu þi- a rãspunde repede El, ea i- a arãtã un album cu desene Noi ne- a recomanda un medic bun Voi v- Ei, ele le- 16. Folosiþi în locul punctelor formele neaccentuate ale pronumelui personal în dativ. Eu... am arãtat colegilor tablourile mele. Eu le-am arãtat colegilor tablourile mele. Soþul... a adus Vioricãi un tablou scump. Cursantul... a demonstrat profesorului cã el are dreptate. Noi... am spus prietenilor noutatea. Ei... au expediat profesorului o felicitare frumoasã. Directorul nu... a rãspuns profesorilor. III. INTENÞII COMUNICATIVE Cum negãm ceva Structuri Nu. Sigur cã nu. Utilizãm 17. Citiþi dialogul. Alcãtuiþi dialoguri similare. Ai renunþat la cafea? Dar la dulciuri ai renunþat? Nu. Sigur cã nu. Nu cred cã dulciurile îngraºã. De ce? Dar eu cred cã greºeºti. Dacã beau cafea, mã simt mai bine. Nu este aºa. Dacã faci regulat sport, nu te îngraºi. Situaþii de comunicare Imaginaþi-vã cã discutaþi cu o persoanã binevoitoare ºi îi povestiþi la ce aþi renunþat în viaþa dvs. IV. SINTEZà Cum am renunþat la o carte În anii de ºcoalã am locuit aproape de o fatã bolnavã, care n-a mers niciodatã în viaþa ei. Din cauza bolii a stat tot timpul la pat. Pentru ea lectura a însemnat întotdeauna foarte mult. Într-o zi i-am fãcut o vizitã ºi i-am adus câteva cãrþi. Am discutat atunci cu ea mult despre lucruri interesante.

6 218 LA CE PUTEM RENUNÞA LECÞIA 29 Ea a rãmas miratã. Dupã un timp m-am dus sã iau cãrþile. Am observat cã ei i-a plãcut foarte mult Dicþionarul enciclopedic ilustrat. ªi atunci am hotãrât sã renunþ la cartea aceasta. Am renunþat la o carte, dar mi-am fãcut un prieten adevãrat, care pe urmã mi-a devenit o soþie bunã. Avem împreunã doi copii deºtepþi. Am ajuns la o concluzie în viaþã: ca sã fii fericit trebuie sã poþi renunþa la ceva. 18. Rãspundeþi la întrebãri: Cine a vizitat-o pe fata bolnavã? Ce i-a adus bãiatul? Ce i-a plãcut fetei? La ce a renunþat bãiatul? Despre ce au discutat ei? La ce concluzie a ajuns el? 19. Meditaþi ºi spuneþi ce cãrþi vã place sã citiþi. 20. Alcãtuiþi o povestire pe baza imaginilor. Joc de rol Imaginaþi-vã cã sunteþi medic. Discutaþi cu câþiva pacienþi pe care îi convingeþi sã renunþe: la mâncare multã. la bãuturi alcoolice. Învãþãm un proverb Cu încetul se face oþetul. Generalizãm Modele comunicative Nu, nu sunt de acord cu pãrerea dvs. În nici un caz sã nu faci asta! Nu este adevãrat. Ea este studentã. Nu cred cã poate fi adevãrat. Modele gramaticale M-ai convins repede sã renunþ la mâncare grasã. Colegul mi-a dat toate cãrþile. Ei ne-au cumpãrat bilete la teatru. L-am întâmpinat ieri la garã. Am convins-o pe Maria sã vinã la serviciu. Prietenii v-au reproºat multe lucruri. Ana þi-a oferit un buchet mare de flori.

7 LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARÃ 219 VIAÞA LA ÞARÃ I. VOCABULAR II. a aduna a avea grijã a creºte a dãuna a hrãni a scãdea a se scãlda a trãi GRAMATICÃ abuz amintire animal cal caprã cartof câine ceapã cocoº curcan diferenþã gãinã gâscã gospodãrie grâu iepure lac livadã oaie ou pasãre pãmânt pisicã plantã porc porumb proprietate pui la þarã vacã vacanþã altul nici un nici unul nici o nici una nimeni plãcut alaltãieri de atunci pe atunci cândva mereu Imperfectul Pronumele nehotãrât. Pronumele negativ III. INTENÞII COMUNICATIVE Cum ne exprimãm acordul Cum confirmãm ceva IV. TEXT-SINTEZÃ

8 220 VIAÞA LA ÞARà LECÞIA 30 I. VOCABULAR Încercãm 1. În coloana a IV-a sunt 5 adverbe: alaltãieri позавчера; cândva когда-то; de atunci с тех пор; pe atunci тогда; mereu постоянно. Repetaþi-le de 5 ori pentru a le memora. 2. Citiþi ºi completaþi. Gãina este o pasãre, porcul este un animal. Capra este un animal, cocoºul este Curcanul este o pasãre, câinele este Pisica este un animal, raþa este Gâsca este o pasãre, calul este Vaca este un animal, puiul este 3. Gãsiþi cuvintele din vocabular care denumesc animale, pãsãri, plante. 4. Alcãtuiþi propoziþii. Eu a se bucura de judeþul Lãpuºna a face abuz de studii Tu a se plictisi de foame a se speria de taxele mari El, ea a se apropia de copii a se apuca de lucru Noi a aparþine de viaþa de la þarã a se indigna de soare Voi a suferi de garã a asculta de dificultãþi Ei, ele a avea nevoie de pãrinþi 5. Gãsiþi cuvintele care se îmbinã cu adjectivul plãcut. Alcãtuim 6. Alcãtuiþi îmbinãri de cuvinte. cai, cocoºi, porci, câini, curcani, iepuri pisici, gâºte, capre, gãini, oi amintiri, grãdini, livezi, ierburi 7. Alcãtuiþi propoziþii. frumos alb, mic gras, plãcut rãu, verde mare, negru A avea grijã de... Eu am grijã de grãdinã. curãþenie, bolnav, copii, bãtrâni, pãsãri, animale, livadã Dicþionar de contexte minime a trãi la þarã pãsãri avea grijã de animale ºi de pãsãri a creºte animale a avea livadã ºi grãdinã legume a pãstra amintiri plãcute despre ceva flori

9 LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARÃ 221 II. Observãm GRAMATICÃ Când trãiam la þarã, creºteam iepuri. Când învãþam la facultate, citeam mult. Când profesorul explica tema, studenþii ascultau atent. Imperfectul verbelor nepronominale Aplicãm a lucra a hotãrî a scãdea a merge a dormi eu lucram hotãram scãdeam mergeam dormeam tu lucrai hotãrai scãdeai mergeai dormeai el, ea lucra hotãra scãdea mergea dormea noi lucram hotãram scãdeam mergeam dormeam voi lucraþi hotãraþi scãdeaþi mergeaþi dormeaþi ei, ele lucrau hotãrau scãdeau mergeau dormeau Atenþie! Observaþi diferenþa dintre aceste paradigme. Imperfectul are douã sufixe: -a la verbele de conjugarea I ºi a IV-a în î; -ea la celelalte verbe. 8. Deschideþi parantezele. Folosiþi verbele la diferite persoane. Înainte (a lucra) la universitate, acum nu mai (a lucra). Înainte lucram la universitate, acum nu mai lucrez. Înainte (a face) sport, acum nu mai (a face). Înainte (a trece) prin parcul acesta, acum nu mai (a trece). Înainte (a scrie) scrisori, acum nu mai (a scrie). Înainte (a dormi) pânã târziu, acum nu mai (a dormi). Înainte (a merge) pe jos, acum nu mai (a merge). Înainte (a ieºi) cu prietenii la plimbare, acum nu mai (a ieºi). Înainte (a face) cumpãrãturi foarte des, acum nu mai (a face). Înainte (a coborî) la staþia aceasta, acum nu mai (a coborî). Înainte (a pierde) bani, acum nu mai (a pierde). Înainte (a plânge) des, acum nu mai (a plânge). 9. Alcãtuiþi propoziþii. pe atunci a pleca la oraº dimineaþa a face în vacanþã seara a sta duº în fiecare duminicã a veni acasã a merge 10. Continuaþi propoziþiile. Pe e atunci (a creºte) pãsãri. Pe e atunci creºtea pãsãri. la þarã la serviciu Pe atunci (a aduna) Pe atunci (a pleca) Pe atunci (a lucra) Pe atunci (a locui) Pe atunci (a aduce) Pe atunci (a urca) Pe atunci (a cumpãra) Pe atunci (a cãlãtori)

10 222 VIAÞA LA ÞARà LECÞIA 30 Imperfectul verbelor pronominale cu pronumele în acuzativ a se bucura a se plimba a se duce a se întâlni eu mã bucuram mã plimbam mã duceam mã întâlneam tu te bucurai te plimbai te duceai te întâlneai el, ea se bucura se plimba se ducea se întâlnea noi ne bucuram ne plimbam ne duceam ne întâlneam voi vã bucuraþi vã plimbaþi vã duceaþi vã întâlneaþi ei, ele se bucurau se plimbau se duceau se întâlneau 11. Puneþi verbele la imperfect ºi continuaþi propoziþiile. Totdeauna mã pregãteam din timp de cãlãtorie. Totdeauna (a se scula) Totdeauna (a se îmbrãca) Totdeauna (a se grãbi) Totdeauna (a se pieptãna) Totdeauna (a se duce) Totdeauna (a se plimba) Totdeauna (a se ocupa) Totdeauna (a se uita) 12. Continuaþi propoziþiile. (noi) (ei) (eu) (tu) (el) (voi) (ea) (ele) Când venea vacanþa, mã duceam la þarã. Când venea vacanþa, (tu) Când venea vacanþa, (el) Când venea vacanþa, (noi) Când venea vacanþa,(voi) Când venea vacanþa, (ei) Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în dativ a-ºi aminti eu îmi aminteam tu îþi aminteai el, ea îºi amintea noi ne aminteam voi vã aminteaþi ei, ele îºi aminteau a-ºi imagina îmi imaginam îþi imaginai îºi imagina ne imaginam vã imaginaþi îºi imaginau 13. Continuaþi propoziþiile. Folosiþi verbele la diferite persoane. Mereu (a-ºi aduce aminte) de viaþa de la þarã. Mereu îmi aduceam aminte de viaþa de la þarã. Mereu (a-ºi imagina) Mereu (a-ºi aminti) - Mereu (a-ºi închipui) - Mereu (a-ºi aduce aminte) Mereu (a-ºi însuºi) -

11 LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARÃ Alcãtuiþi propoziþii. A-ºi aminti de Îmi aminteam des de tine. a-ºi aminti a-ºi aduce aminte Imperfectul verbelor neregulate A da A sta A avea A fi 15. Completaþi. des adesea rar uneori totdeauna mereu de pãrinþi de rude de prieteni de anii de studenþie de copilãrie de dânsul de dumneavoastrã de dumnealor de trecut dãdeam stãteam aveam eram dãdeai stãteai aveai erai dãdea stãtea avea era dãdeam stãteam aveam eram dãdeaþi stãteaþi aveaþi eraþi dãdeau stãteau aveau erau Când eram mic, trãiam la þarã. Când erai mic, tu... Când eraþi mici, voi... Când era mic, el... Când erau mici, ei... Când eram mici, noi Citiþi dialogurile pe roluri ºi selectaþi verbele la imperfect. Când trãiai la bunici, totdeauna aveai grijã de animale? Da, totdeauna aveam grijã de animale. Nu oboseai sã le hrãneºti? Ba da, uneori oboseam, dar era plãcut sã-i ajut pe bunici. Bunicii aºteptau sã veniþi la ei? Sigur cã da. Aºteptau mult. Lucraþi cu ei în grãdinã? Da, lucram. Dar cine lucra pãmântul? Toþi oamenii din sat lucrau pãmântul. 17. Alcãtuiþi dialoguri asemãnãtoare. 18. Continuaþi propoziþiile. Când (a fi) la þarã, (a sta) mult la soare. Când eram la þarã, stãteam mult la soare. Când (a fi) la þarã, (a da) mâncare la pãsãri. Când (a fi) la þarã, (a avea) mult de lucru. Când (a fi) la þarã, (a sta) mult în aer liber. Când (a fi) la þarã, (a nu avea) timp liber. Când (a fi) la þarã, (a da) iarbã animalelor.

12 224 VIAÞA LA ÞARÃ LECÞIA Alcãtuiþi o povestire. Pe ce stradã stãteaþi când locuiaþi la oraº? Aveaþi mulþi prieteni atunci? Toþi stãteau pe o stradã? Cine locuia mai aproape de dvs.? Cu cine stãteaþi pânã târziu la un ceai? Eraþi prieteni buni? Câþi ani aveaþi atunci? 20. Scrieþi forma cerutã de context. Vara noi (a se duce) cu pãrinþii la þarã? Vara ne duceam cu pãrinþii la þarã. Acolo (eu, a se întâlni) cu prietenii. Seara (noi, a se plimba) pânã târziu. Noi (a-ºi aduce) aminte de anii de ºcoalã. Ei (a-ºi imagina) multe despre viaþa de la oraº. ªi ei (a veni) uneori la oraº, dar numai în trecere. El (a nu reuºi) sã vadã diferenþa. Voi (a asculta) povestirea mea. Ei (a spune) cã le place viaþa la þarã. Rar (a pleca) (noi) Rar plecam la þarã. Rar (a trece) (tu). Rar (a se îmbolnãvi) (voi). Rar (a vizita) (noi). Rar (a se duce) (ei). Rar (a se întâlni) (el). Rar (a da) (ele). Rar (a se certa) (ea). Rar (a sta) (eu). Pronumele nehotãrât unul, altul. singular singular singular singular masculin unul unii masculin altul unii feminin una unele feminin alta altele 21. Modificaþi propoziþiile. Unul citea, altul scria. Unii citeau, alþii scriau. Unul mergea la lac, altul se ducea la mare. Unul creºtea pãsãri, altul creºtea animale. Unul venea, altul se ducea. Unul se spãla, altul se pieptãna. 22. Completaþi propoziþiile. Acolo sunt doi oameni: unul este înalt, altul este scund. Bunica are doi nepoþi: este blond, este brunet. Ion are doi prieteni: este bun, este rãu. Tata are douã costume: - este nou, este vechi. Pãrinþii mei þin doi porci: - este mare, este mic. Noi avem doi câini: este alb, este negru. Pronumele (adjectivul pronominal) nici un(ul) Masculin Nici unul N-a venit nici unul Nici un Nici un bãiat n-a venit Feminin Nici una N-a venit nici una Nici o Nici o fatã n-a venit 23. Înlocuiþi. Model 1: Nici un bãiat nu lucreazã. Nici unul nu lucreazã. Nici un prieten n-a venit. Nici un ºef nu întârzie la serviciu. Nici un perete nu este negru. Nici un scaun nu e bun. Nici un troleibuz nu circulã. Nici un magazin nu este deschis.

13 LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARÃ 225 Model 2: Nici o fatã nu a plecat. Nici una n-a plecat. Nici o rochie nu e bunã. Nici o canã nu este curatã. Nici o hainã nu este modernã. Nici o carte nu este nouã. Nici o bluzã nu este ieftinã. 24. Urmaþi modelul: N-am vãzut caprã cuminte N-am vãzut nici o caprã cuminte. N-am vãzut cocoº de munte. N-am vãzut porc curat. N-am vãzut plantã exoticã. N-am vãzut pisicã albastrã. N-am vãzut ban de aur. N-am vãzut copac înalt. Nici unul / una nu cunoaºte viaþa da la þarã Nimeni nu cunoaºte viaþa de la þarã. Nici unul nu a fost la mare. Nici unul nu fãcea abuz de soare. Nici unul nu pleca la munte. Nici unul nu ºtia tema. Nici una nu a observat greºeala. Nici una nu a venit la întâlnire. III. INTENÞII COMUNICATIVEt Cum ne exprimãm acordul Cum confirmãm ceva Structuri Când suntem de acord, noi spunem: Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã. Când confirmãm ceva, noi spunem: E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat. Uilizãm 25. Citiþi dialogurile ºi scrieþi formulele care exprimã acordul. Bunã ziua, Andrei. Bunã ziua, Mihai. Îþi propun sã mergem la þarã. Eºti de acord? Da,. Îmi place la þarã. Alo, bunã ziua! Cu Andreea, vã rog. Andreea, sunt eu, Dan. Vreau sã te întreb ceva. Mergi cu mine la þarã? Bine,. Spune-mi când? Mâine, la ora 10. Plecãm cu maºina. Merg cu plãcere. Foarte bine, ne-am înþeles. La revedere! Spune-mi, te rog, pot sã iau revista aceasta? Desigur cã se poate. Este adevãrat ce scrie aici? Da,.

14 226 VIAÞA LA ÞARà LECÞIA 30 Cum credeþi, de ce cursul leului scade? Cursul leului scade, pentru cã nu se dezvoltã economia þãrii., ºi eu credeam tot aºa. IV. SINTEZà Viaþa la þarã Cine cunoaºte viaþa de la þarã nu o schimbã pe viaþa de la oraº. La þarã e o altã viaþã. Acolo oamenii au alte griji. O gospodãrie la þarã are de toate: animale unul sau doi cai, o vacã, porci, oi, capre, iepuri, câine, pisicã ºi pãsãri pui, gãini, cocoºi, gâºte, raþe, curcani. Fiecare gospodãrie are livadã ºi grãdinã. Nu departe de sat este un lac. Cândva pãmântul era în proprietate colectivã. Acum fiecare þãran are pãmântul sãu. Nici unul nu a rãmas fãrã pãmânt. Nimeni nu aºteaptã nimic de la stat. Fiecare are grijã de familia sa. Tot ce creºte pe lângã casã constituie alimente naturale ºi ecologic curate. Porcul dã carne, vaca dã lapte, brânzã ºi unt, pãsãrile dau carne ºi ouã. Din grãdinã fiecare familie are cartofi ºi ceapã. Din livadã are fructe. Este adevãrat cã e foarte greu sã ai grijã de toate. Dar cât de plãcut e sã ºtii cã tu le-ai adunat pe toate ºi cã nu depinzi de nimeni! Când eram mic, am trãit la þarã. De atunci am amintiri plãcute. 26. Citiþi textul ºi determinaþi problemele ce sunt relatate în text. 27. Citiþi textul ºi indicaþi fragmentul ce prezintã cel mai mare interes pentru dvs. Comentaþi alegerea. 28. Rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri. Aþi fost cândva la þarã? Cunoaºteþi viaþa de la þarã? Cum este o gospodãrie la þarã? Ce animale cresc pe lângã casã? Ce pãsãri are fiecare familie? Ce creºte în grãdinã? Ce creºte în livadã? Este lac nu departe de sat? Al cui era cândva pãmântul? Al cui este pãmântul acum? Ce constituie alimentele unui þãran? Cum sunt produsele la þarã? De unde ia o familie de la þarã carne, lapte, brânzã, unt? De unde ia cartofi ºi ceapã? De unde ia fructe? E grea viaþa la þarã? Situaþii de comunicare V-aþi întâlnit cu un prieten care locuieºte la þarã ºi pe care nu l-aþi vãzut de mult timp. Discutaþi cu el despre viaþa de la þarã. Vi se propune sã petreceþi vacanþa la þarã. Acceptaþi propunerea. Imaginaþi-vã cum este vara la þarã. Aþi petrecut vacanþa la þarã. Ce vã amintiþi?

15 LECÞIA 30 VIAÞA LA ÞARà 227 Învãþãm un proverb O zi de primãvarã hrãneºte un an întreg. Joc de rol Corabia lui Noe Profesorul le povesteºte cursanþilor mitul despre corabia lui Noe ºi le propune sã facã o listã cu ceea ce trebuie salvat pentru generaþiile viitoare. Cursanþii sunt la þarã ºi discutã despre fiecare obiect care trebuie inclus în listã. Grupa poate fi divizatã în douã echipe, apoi vor fi comparate ambele liste. Câºtigã echipa care a întocmit cel mai bine lista. Generalizãm Modele comunicative Da, sunt de acord. Aveþi dreptate, el deseneazã frumos. Nu sunt împotrivã, dar mã mai gândesc. E drept. E just. Foarte bine! Vom cãlãtori împreunã. Este adevãrat ce spun ei? Modele gramaticale Când mergeam la bunici, aveam grijã de animale. Ei se bucurau când veneam la þarã. Uneori stãteam acolo toatã vara. Când vremea era bunã, ne duceam la lac. Pe atunci lacul era curat. Totdeauna ne scãldam în lac. Unul mergea la lac, altul se ducea la mare. Nici unul nu mergea la munte. Nimeni nu fãcea abuz de soare, pentru cã asta dãuneazã sãnãtãþii.

16 228 RECAPITULARE RECAPITULARE (lecþiile 26 30) Dumneavoastrã deja cunoaºteþi: Modul imperativ. Forma afirmativã ºi forma negativã Format de la persoana a II-a singular indicativ prezent: Rãmâi la noi! Treci la tablã! Deschide cartea la pagina 10! Nu deschide cartea! Închide repede fereastra! Nu închide fereastra! Format de la persoana a II-a plural indicativ prezent: Deschideþi caietele! Rãmâneþi la hotel! Imperativul verbelor a fi: Fii! Fiþi!; a face: Fã! Faceþi!; a duce: Du! Duceþi!; a aduce: Adu! Aduceþi!; a veni: Vino! Veniþi! ; a zice: Zi! Ziceþi! Imperativul verbelor pronominale: Du-te acasã! Duceþi-vã acasã! Nu te duce! Nu vã duceþi! Imperativul verbelor cu pronume personale la acuzativ: Cheamã-l acasã! Chemaþi-o acasã! Cheamã-i acasã! Chemaþi-le acasã! Nu-i chemaþi acasã! Nu-l chema acasã! Imperativul verbelor cu pronume personale în dativ: Spune-mi! Spuneþi-mi! Spune-i! Spuneþi-le! Nu ne spune! Nu-mi spune! Perfectul compus al verbelor: eu am cântat noi am cântat eu n-am citit noi n-am citit tu ai cântat voi aþi cântat tu n-ai citit voi n-aþi citit el, ea a cântat ei, ele au cântat el, ea n-a citit ei, ele n-au citit Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronume în acuzativ: eu m-am lovit tu te-ai lovit el, ea s-a lovit noi ne-am lovit voi v-aþi lovit ei, ele s-au lovit Perfectul compus al verbelor pronominale cu pronume în cazul dativ: eu mi-am amintit tu þi-ai amintit el, ea ºi-a amintit noi ne-am amintit voi v-aþi amintit ei, ele ºi-au amintit Pronumele personale în acuzativ cu verbe la perfectul compus: m-a gãsit mi-au spus te-a chemat þi-au telefonat l-a întrebat Ei i-au rãspuns El ne-a invitat ne-au adus v-a cãutat v-au transmis i-a vãzut le-au mulþumit le-a rugat El a felicitat-o Limba - mijloc de integrare socialã

17 RECAPITULARE 229 Imperfectul verbelor nepronominale eu citeam tu citeai el, ea citea noi citeam voi citeaþi ei, ele citeau Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în acuzativ eu mã bucuram tu te bucurai el, ea se bucura noi ne bucuram voi vã bucuraþi ei, ele se bucurau Imperfectul verbelor pronominale cu pronume în dativ eu îmi aminteam tu îþi aminteai el, ea îºi amintea noi ne aminteam voi vã aminteaþi ei, ele îºi aminteau Imperfectul verbelor neregulate: eu stãteam noi stãteam eu dãdeam noi dãdeam eu eram noi eram tu stãteai voi stãteaþi tu dãdeai voi dãdeaþi tu erai voi eraþi el, ea stãtea ei, ele stãteau el, ea dãdea ei, ele dãdeau el, ea era ei, ele erau Dumneavoastrã deja puteþi: Sã cereþi ceva: Dã-mi, te rog, sarea. Daþi-mi, vã rog, un ziar. Transmite-mi, te rog, cartea. Sã rugaþi pe cineva sã facã sau sã nu facã ceva: Arãtaþi-mi, vã rog, costumul acela. Nu plânge, te rog. Nu fuma, te rog, aici! Sã atrageþi atenþia cuiva pentru a începe o conversaþie: Nu vã supãraþi! Fii amabil! Te rog! Sã spuneþi care este obiectul unei discuþii: Despre cine aþi vorbit cu Vasile? Despre fratele meu. Despre ce aþi vorbit cu el? Despre filmul de ieri. Sã vã exprimaþi regretul: Îmi pare rãu, nu pot merge. Cu pãrere de rãu, nu vã pot ajuta. Din pãcate, n-am citit acest ziar. Regret, dar nu pot merge cu voi. Sã vã exprimaþi opinia: Dupã pãrerea mea, el a avut dreptate. Eu cred cã trebuie sã lucrãm. Sunt convins cã lecþiile sunt bune. În opinia mea toþi copiii sunt buni. Sã negaþi ceva: Nu, nu este aºa. Sigur cã nu. Sã vã exprimaþi acordul: Da, sunt de acord. Aveþi dreptate. Nu sunt împotrivã. Sã confirmaþi ceva: E drept. E just. Foarte bine. Este adevãrat. Da aºa e. Dumneavoastrã deja ºtiþi 1085 de cuvinte. Limba - mijloc de integrare socialã