ADUNAREA GENERAL ANUAL

Transkripsi

1

2

3 Text i foto: cdor. av. (rtr.) Oelea Pavel ADUNAREA GENERAL ANUAL Aa cum e i firesc, dar i statutar în acelai timp, dup o perioad calendaristic de un an, se aduc la cunotina membrilor Filialei împlinirile celor propuse la Adunarea General anterioar i dezideratele anului ce urmeaz. Preedintele Filialei Judeene Constana a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria, colonel în rezerv Macovei Remus, în deschiderea Adunrii, salut participanii la acest moment festiv al Filialei inut în Clubul Centrului Militar Zonal i prezint invitaii. Cam. (rtr.) Zamfir Petre din partea Filialei Constana a ANVR; gl. lt.(rtr.) Zeca Constantin i cdor. av. (rtr.) Roiu George din partea Filialei Constana a ANCMRR; col. (rtr.) Marin Constantin din partea Filialei Constana a ANCMRR din MI; col. (rtr.) Tiberiu Radu din partea Filialei Constana a ANCMRR din SRI; prof. univ. Dr. Ciorbea Valentin din partea Primriei; preot Rusu Ion din partea Arhiepiscopiei Tomisului; cdor. av. (rtr.) Filipa Moise din partea ARPIA - Filiala Constana; Emil Olteanu din partea LMM; Albu Dnu din partea LMP; prof. Dumitracu Lavinia din partea Muzeului de Istorie Naional i Arheologie Constana; prof. Scurtu Costin din partea Filialei Constana a Muzeului Militar Naional Regele Ferdinand I ; prof. Ursu Maxim Sorin din partea Muzeului Marinei Române; prof. Apostoleanu Corina din partea Bibliotecii Judeene Constana; prof. univ. dr. Marian Cojoc, prorector al Universitii Ovidius" Constana; prof. univ. dr. Brteanu Traian, Universitatea Andrei aguna ; prof. univ. dr. Damaschin Ion; col. (rz.) Birou Alexandru din partea Filialei Constana a Uniunii Scriitorilor; Cua Gheorghe din partea AFDP; cdor. (rz.) Preda Ionel din partea Ligii Navale; cdor. (rz.) Dnil Dorin din partea Clubului Amiralilor; prof. Nihat Osman din partea UDTTMR; Pânzaru Cezar din partea Filialei Constana a Asociaiei Culturale Pro Basarabia i Bucovina; deputatul Aledin Amet i nu în ultimul rând, preedinii de subfiliale i majoritatea membrilor Filialei. Voi reda, mai pe scurt, activitile desfurate de la ultima Adunare General i pân azi, 27 februarie 2015, expuse în raportul preedintelui Filialei. Toate activitile au fost planificate i s-au desfurat în conformitate cu prevederile statutare, urmrindu-se realizarea obiectivelor Asociaie i ale Filialei. Fondurile avute la dispoziie pentru desfurarea unor activiti au provenit din sponsorizri de la persoane fizice i juridice, cota de 2% din impozitul pe profit i cotizaii. Urmtorii colegi au sponsorizat Filiala i în acest an: col.(rz.) Coleanu Vladimir, lt.col.(r) Romeo Cristal, cdor. av. (rtr.) Pavel Oelea. Deplasarea la diferite activiti s-a executat astfel: - La Dobrici /Bulgaria - cu autocar pus la dispoziie de firma Metropolitan; - La Tutrakan/ Bulgaria - cu autocar pus la dispoziie de ctre Prefectura i C.J. Constana; - La Siriu, jud Buzu - cu autobuz asigurat de Brigada 9 Mecanizat Mreti ; - La Strani/Cehia - cu autoturismele proprietate pesonal ale unor membri ai Filialei; - Deplasrile la diferite activiti organizate în jude s-au executat cu autobuzele puse la dispoziie de RATC i Bg. 9 Mc., precum i cu autoturisme proprietate personal ale unor membri ai Filialei. Activiti cu caracter internaional: - Participarea, la invitaia asociaiilor cadrelor militare în rezerv i a veteranilor de rzboi din Bulgaria, împreun cu reprezentani ai Asociaiei Cadrelor în Rezerv i în Retragere, Filiala Constana la srbtorirea Zilei Naionale a Bulgariei - Dobrich; 1

4 - Participarea la aniversarea a 98 de ani de la btlia de la Turtucaia; - Participarea la aniversarea a 69 de ani de la luptele pentru eliberarea localitii Strani -Cehia; - Participarea la srbtorirea Zilei Oraului Dobrici; - Participarea la aciunile organizate de ctre Consulatul General al Federaiei Ruse cu ocazia zilei de 8-9 mai la Constana i Techirghiol; - Participarea la vernisajul expoziiilor organizate cu ocazia aniversrii a 100 de ani de la vizita arului Nicolai al II-lea la Constana, la Muzeul de Art (în organizarea Ambasadei Federaiei Ruse) i la Muzeul de Istorie Naional i Arheologie; - Implicarea în desfurarea aciunilor organizate de Ambasada Franei, la Constana, pentru srbtorirea a 100 de ani de la începerea Primului Rzboi Mondial, a Zilei Armistiiului i participarea la cockteiul organizat de Ambasada Franei la bordul navei Sourcuf; - Participarea la ceremonialul militar i religios organizat de ambasada Republicii Serbia la Monumentul Eroilor Sârbi din Medgidia; - Participarea membrilor din Subfiliala Mangalia la o întâlnire cu rezervitii bulgari din abla; - Organizarea unei întâlniri colegiale la Constana cu veterani de rzboi i rezerviti din Bulgaria. Activiti organizate cu asociaii ale comunitilor etnice locale: - Participarea la activitile organizate de Forumul Democrat German, Filiala Constana cu ocazia Zilei Naionale a Germaniei i a Sfântului Nicolae/Nicolaus. Activiti organizate în colaborarea cu Prefectura, Consiliul Judeean, Primria Constana i primrii din judeul Constana: - Organizarea de ctre Subfiliala Mangalia a ediiei a doua a concursului Eroul din familia mea ; - Organizarea unor lansri de carte a cror autori sunt membri ai Subfilialei din Mangalia; - Organizarea aniversrii a 30 de ani de la inaugurarea Canalului Dunre Marea Neagr, împreun cu Administraia Canalelor Navigabile, în localitile Constana, Agigea, Topraisar, Cumpna, Valu lui Traian i Cernavod. Activiti organizate în colaborarea cu Mari Uniti i Uniti Militare din judeul Constana: - În colaborare cu Bg.9Mc. Mreti am organizat Ziua Forelor Terestre la Constana; - Participarea la aniversarea a 5 ani de la înfiinarea Brigzii 9 Mecanizate Mreti i a Batalionului 911 Infanterie Capidava ; - Implicarea împreun cu Brigada 9 Mecanizat i Asociaia Cadrelor în Rezerv i în Retragere Filiala Constana în aniversarea a 135 de ani de la înfiinarea Diviziei Active de Dobrogea; - Implicarea împreun cu Brigada 9 Mecanizat i Asociaia Cadrelor în Rezerv i în Retragere Filiala Constana în aniversarea a 120 de ani de la înfiinarea Regimentului 34 Infanterie - 1 aprilie 2014; - Organizarea aniversrii a 105 ani de la înfiinarea Regimentului 36 Infanterie - 1 aprilie 2014; - Organizarea deplasrii unei delegaii de 50 persoane la Monumentul Eroilor din localitatea Siriu, judeul Buzu pentru a participa la ceremonialul militar i religios organizat în memoria militarilor înhumai în complexul funerar din aceast zon; - În colaborare cu Aerodromul Militar Mihail Koglniceanu i ARPIA- Filiala Constana ne- am implicat în organizarea Zilei Aviaiei; - Participarea membrilor Subfilialei Medgidia la aniversarea a 30 de ani de la înfiinarea Regimentului 53 Rachete Antiaeriene. Activiti organizate în colaborare cu instituii de învmânt i muzee constnene: - La simpozioanele i sesiunile de comunicri tiinifice organizate cu ocazia Zilei Armatei, Zilei Veteranilor, Zilei Naionale i Zilei Dobrogei au participat un numr însemnat de elevi, urmare a protoocolului semnat cu IJ Constana. La aceste activiti au participat i studeni de la Academia Naval Mircea cel Btrân ; 2

5 - La ceremonialele militare i religioase organizate la monumentele din Constana, Mangalia, Techirghiol, Medgidia, Bneasa, Topraisar, Grdina, Mihail Koglniceanu, Cobadin, Silitea, Cernavod i Cumpna, au participat elevi de la instituiile de învmânt din zon; - Au continuat activitile din Proiectul Andrei Lupu cu participarea elevilor din Oituz, jud. Constana, Oituz i Luizi Clugra din Jud. Bacu; - Am organizat i desfurat la Mangalia concursul Eroul din familia mea edi ia a II-a; - Organizarea Zilei Lupttorilor Anticomuniti, împreun cu Muzeul de Istorie Naional i Arhelogie Constana - 7 martie 2014; - Organizarea unor activiti festive dedicate Zilei Naionale a României la coli din Constana, Agigea, Techirghiol, Valu Traian, Oituz, Medgidia, Grdina, Mangalia; - Participarea la sesiunea de comunicri tiinifice dedicate zilei de 23 August, participarea la adunarea festiv organizat cu ocazia Zilei Dobrogei i la Sesiunea tiinific Internaional Pontica. Activiti organizate în colaborare cu alte asociaii ale cadrelor militare în rezerv sau în retragere i a unor asociaii patriotice: - Participarea la Adunarea General a Asociaiei Naionale a Cadrelor în Rezerv i în Retragere din MAI Filiala Constana - 17 mai 2014; - Participarea la lansarea de carte organizat de conducerea naional a ANCMRR din SRI; - Participarea la Ziua Veteranilor de Rzboi, împreun cu o delegaie a cadrelor în rezerv i retragere din Dobrich; - Organizarea împreun cu Filiala Constana a ANCMRR a unei întâlniri a cadrelor în rezerv i în retragere din Constana cu ministrul Aprrii Naionale; - Participarea la activitile organizate de Filiala ARPIA - Constana cu ocazia Zilei Aviaiei la Muzeul Marinei Române i la Monumentul Eroilor Aviatori de la Aerodromul Mihail Koglniceanu; - Participarea la activitile organizate de Asociaia Cultural Pro Basarabia i Bucovina cu ocazia împlinirea a 95 de ani de la unirea Basarabiei cu România - 27 martie Activiti organizate în colaborare cu Arhiepiscopia Tomisului: - La majoritatea activitilor organizate de Filiala noastr au participat i reprezentani ai Arhiepiscopiei Tomisului; - Aciunile importante ale Arhiepiscopiei Tomisului au fost popularizate în revista Arma Pontica; - La activitile organizate de Filiala noastr, atunci când a fost necesar, au participat i reprezentani ai bisericii romano-catolice i ai cultului musulman. Diverse: - A fost realizat o medalie aniversar; - Cpt. (rtr.) Zaharia Aelenei are în curs de realizare un complex de monumente în localitatea Bicaz, dedicat eroilor neamului. Activitatea se va finaliza cel mai probabil în vara acestui an; - Membrii Filialei au lansat urmtoarele lucrri: Vasilica Mitrea - Vremuri, oameni i destine; Emil Corneliu Ninu - Eroul din familia mea vol. 1 i 2, Revoluie sau nu, la Mangalia; Dumitru Isac - Mangalia, recunotin venic Armatei Române; Vasile Cârlan - Ferestre în pridvor; - Finalizarea documentrii la Arhivele Naionale Constana referitoare la eroii constneni din cele dou rzboaie mondiale; - Participarea la patru emisiuni tv pe teme specifice Filialei Cultul Eroilor. (Macovei -2, Oelea i Nechita câte una). Acordarea unor interviuri posturilor tv - Neptun, Litoral tv,media tv.; - Publicarea unor studii în Anuarul Muzeului Marinei Române i în diferite reviste de specialitate; - Publicarea numerelor ale revistei Arma Pontica; - Actualizarea permanent a site-ului filialei prin eforturile, inclusiv financiare, ale cdor. av.(rtr.) Pavel 3

6 Oelea, sprijinit de col. (rz.) Emil Mocanu i cdor.(rz.) Jean Picingine; - Organizarea unei activiti pentru ajutorarea unor elevi nevoiai din garnizoana Medgidia. În continuare, în calitate de prim-vicepreedinde în Biroul Executiv al Filialei, am prezentat proiectul de plan de activiti pe anul care urmeaz din care voi rezuma câteva direcii de aciune. Planul de activiti aprobat de Adunarea General îl gsii în detaliu pe site-ul Filialei: Direcii de aciune: întocmirea proiectului statului Filialei i elaborarea documentaiei pentru obinerea calitii de Persoan Juridic, dup aprobarea noului statut al Asociaiei la Conferina Naional din aprilie 2015; atragerea membrilor Cercurilor Cultul Eroilor Regina Maria, implicit înfiinarea de noi cercuri, la activitatea de îngrijire a cimitirelor i operelor comemorative de rzboi închinate eroilor i martirilor neamului; întocmirea, împreun cu personalul primriilor i cu sprijinul Bisericii a Crii de Aur a unor localiti; elaborarea unui plan de activitate pentru a comemora 100 de ani - septembrie, octombrie de la luptele pentru aprarea Dobrogei; reactualizarea protocoalelor încheiate cu Inspectoratul colar Judeean Constana i colile gimnaziale din municipiu i jude; intensificarea prezenei membrilor Filialei în gimnazii, licee, faculti; întocmirea de documente biografice pentru fiecare oper comemorativ de rzboi; elaborarea de monografii, lucrri tiinifice, medalii, pliante etc. cu ocazia unor evenimente istorice; oficializarea i extinderea relaiilor internaionale cu structuri similare din ri unde exist opere comemorative de rzboi ale ostailor români; întocmirea evidenei cimitirilor, monumentelor i mormintelor eroilor români din strintate; intensificarea aciunilor de comunicare i relaii publice pentru ca societatea româneasc s cunoasc mai bine activitile A.N.C.E. R.M., implicit ale Filialei, mediatizarea în presa central i local a evenimentelor pe care le omagiem i aciunile pe care le desfurm; atragerea de noi membri; actualizarea permanent a site-ului i editarea cu consecven a revistei Arma Pontica; organizarea unor activiti de relaionare între membrii i simpatizanii Asociaiei, implicit ai Filialei. Col.(rz.) ranu Traian, vicepreedinte în Biroul Executiv, a prezentat execuia bugetului de venituri i cheltuieli pe anul 2014 i proiectul bugetului pe anul A subliniat faptul c sunt simpatizani ai Asociaiei noastre care înainte de a plti o cotizaie, mai mult simbolic, pun întrebarea: dar mie ce-mi iese la afacerea asta? Asociaia, fiind neguvernamental i apolitic, nu poate avea avantaje decât în plan spiritual. Dup prezentarea acestor materiale s-a dat cuvântul participanilor pentru expunerea prerilor i opiniilor despre activitile noastre. Au fost i laude, au fost i critici, au fost i sugestii de îmbuntirea activitii. Acestea sunt consemnate în procesul-verbal al Adunrii de ctre col. (rz), Cetean de Onoare al Comunei Saraiu, secretar în Biroul Executiv, Tudoran Gheorghe. Unele din ele au completat proiectul planului de activiti. Discuiile au continuat, ceva mai aprins decât în cadrul oficial, la un moment de relaionare între participani în încheierea Adunrii Generale. INAUGURAREA NOULUI SEDIU AL SUBFILIALEI MANGALIA A ASOCIAIEI NAIONALE CULTUL EROILOR REGINA MARIA de E. C. Ninu Sâmbt, 07 martie 2015, orele 10,30, membrii Subfilialei Mangalia a Asociaiei Naionale CULTUL EROIOR Regina Maria, s-au putut întâlni într-un nou sediu, oferit în clduroasa i primitoarea incint a CERCULUI MILITAR Mangalia. 4

7 Ca invitai, din partea Filialei-mame Constana, ne-au onorat cu prezena lor dnii comandor (r) Pavel Oelea i col. (r) Mihail-Gavril Andreescu, care conduce i Subfiliala geamn din Techirghiol. Dup prezentarea fcut, atât a invitailor, cât i a membrilor Subfilialei, salutând primirea ultimilor patru noi membri, trecând în revist activitile desfurate în primul semestru, din toamna anului trecut, pân în prezent, preedintele E.C. Ninu subliniat buna colaborare cu filialele locale ale unor asociaii ce au obiective identice, precum cultivarea respectului i omagierea eroilor neamului: Asociaia Naional a Cadrelor Militare în Rezerv i în Retragere, cea a Veteranilor de Rzboi, Liga Naval. De asemenea, legtura cu unitile colare din Mangalia, s-a concretizat prin participarea la activiti de neuitat, închinate unor zile înscrise cu rou, în calendarul nostru, dat fiind semnificaia lor istoric (Colegiul Economic Mangalia, aflat în parteneriat cu coala Gimnazial Nr. 3) sau depunerea unor coroane de flori la monumentele din localitate sau din Bulgaria. (Din pcate, a artat dlui, programarea unor activiti colare: simulri, teze, teste, chiar i faze ale unor olimpiade pe discipline, cum s-a întâmplat într-o zi de sâmbt 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri i, ulterior, 24 Ianuarie, Ziua Micii Uniri, îi împiedic pe unii elevi s împrteasc bucuria unei srbtori naionale, cu atât mai mult, cu cât unii dintre ei sunt membri ai unor Cercuri colare CULTUL EROILOR!) Lansrile de carte (una dintre ele chiar cvintupl!), precum cele din curtea i Sala Coloanelor a Cercului Militar ( Eroul din familia mea ) sau cea din Amfiteatrul Liceului Tehnologic I. Bnescu, au demonstrat preocuparea comun a autorilor de a nemuri evenimentele i jertfa suprem a poporului nostru, consemnându-le, cu cât mai mult respectare a adevrului, Dumitru Isac ( Mangalia, recunotin venic armatei române, Centenarul bisericii SF. GHEORGHE din Mangalia ), preotul protoiereu Vasile Cîrlan i Ionu Druche ( Ferestre în pridvor. Istoricul bisericii SF. MARE MUCENIC GHEORGHE din Mangalia ), comandorul Nicolae Teodorescu ( Rachetitii navali ), Emil-Corneliu Ninu ( Monumentul Eroilor Mangalieni. Ghid iniiatic pentru reconstruirea unui vechi monument istoric, Revoluie sau nu la Mangalia? ). Anunarea unei reuite, cea a crerii unui cont al Subfilialei, prin înfiinarea ad-hoc a unei alte asociaii similare ( ASOCIAIA CULTUL EROILOR MANGALIA ) a fost primit cu bucurie, dat fiind dificultatea finalizrii unui asemenea demers. S-a discutat i agreat ideea organizrii celei de-a treia etape a CONCURSULUI EROUL DIN FAMILIA MEA, îns la un nivel superior, naional i chiar internaional, fiind siguri c o participare binevenit va fi cea a locuitorilor din ara vecin (Duranculac, abla, Balcic, General Toevo, Dobrici), cu care s-au pstrat multe dintre legturile vizând promovarea culturii i a tradiiilor din acest zon. Planul de activiti dezbtut a permis numeroase intervenii i propuneri interesante, unele venind chiar din partea invitailor. Astfel, antrenarea i a altor asociaii, cum ar fi cea a Cadrelor Militare în Rezerv i Retragere din Ministerul de Interne, va permite o cât mai diversificat palet de aciuni comune interesante, pe linia aducerii în lumin a unor momente grele, dramatice în derularea evenimenial istoric, aa cum au fost cazul deinuilor politici sau cel al deportailor ( strmutrii ) din Mangalia etc. Spre finalul activitii, a fost lansat nr. 18 al revistei ARMA PONTICA, subliniindu-se aportul deosebit al mangalienilor la editarea acesteia, prin articole care de care mai interesante. Cum a doua zi, pe 8 Martie, urma s se dea Cezarului ce este al Cezarului, srbtoritele prezente în sal, membre deosebit de active ale Asociaiei, au primit câteva fire de trandafiri (celebre roze, atât de cântate în literatura persan, de unde au i descins în întreaga lume, dar i omagiate de 5

8 ctre cunoscutul autor al rondelurilor, poetul Alexandru Macedonski) i bomboane, spe a le mai îndulci clipa cea repede ceni s-a dat, de care amintea poetul nostru nepereche, Mihai Eminescu. Sondajul fcut de ctre poeta Emilia Dabu, primvicepreedinte al Subfilialei, în rândul membrilor prezeni, despre semnificaia Zilei de 8 Martie pentru fiecare dintre ei, a dezvluit preuirea acestei fiine unice, fr de care, pe linia cunoscutului mit al androginului, brbatul însui nu ar putea exista, un dat primordial, un dar nespus, Alfa i Omega al existenei noastre. Urrile adresate tuturor femeilor, doamnele sufletelor noastre, de prosperitate, mult fericire i împlinire a tuturor dorinelor, cu tradiionalul LA MULI ANI!, au încheiat aceast activitate. Cu un numr restrâns de membri (peste 30, dintre care foarte dinamici peste 20), Subfiliala Mangalia a A.N.C.E. R.M. contientizeaz pe deplin c valoarea ei st tocmai în valoarea individual a fiecruia, devreme ce o compun veterani, cercettori tiinifici, artiti EI SUNT O ISTORIE VIE (ZIUA VETERANILOR DE RZBOI) Prof. Ana Ruse 29 Mai, o zi senin precum chipurilor celor omagiai, veteranii de rzboi, dei trupurile lor s- au încovoiat, s-au micorat sub povara anilor i a grijilor. Instituia prefectului, prin d-l Constantin Ion, a organizat o ceremonie prin care veteranii de rzboi s afle c sunt cinstii, apreciai i onorai de urmai. Activitatea se deschide cu intonarea Imnului de Stat de ctre fanfara marinei condus de d-l Cornel Ignat. Asistena alctuit, pe lâng veterani, din reprezentai ai primriei, prefecturii, ali militari activi sau în retragere ascult un scurt repertoriu de maruri i alte cântece. În sala Remus Opreanu, se continu omagierea veteranilor prin mai multe luri de cuvânt. Prefectul judeului amintete c titlul de veteran de rzboi a fost instituit prin Decret Regal, în 1902, apoi, dup o îndelungat întrerupere, s-a reluat tradiia de srbtori pe veterani, în 2008, printr-o hotrâre de guvern, iar anul 2015 a fost decretat ca An Omagial al veteranilor de rzboi. Vorbind despre dârzenia, vitejia i jertfa de sânge a otirii române, prefectul amintete i meritele armatei moderne, ca partener serios, bine pregtit, cu rezultate remarcabile în misiunile la care a participat. Le ureaz veteranilor, mult sntate i muli ani. D-l Decebal Fgdu, viceprimar al Municipiului Constana, apreciaz iniiativa prefecturii legat de srbtorirea veteranilor, aduce mulumiri d-lui Virgil Coman, directorul Arhivelor, pentru multiplicarea primului numr al ziarului VETERANUL DIN DOBROGEA, pe care s-l citeasc fiecare participant i nu numai. C-dor Adrian Iordache, comandant împuternicit al Flotei, cu o serioas pregtire profesional i în SUA, amintete sacrificiile armatei române pe uscat, în aer sau pe ape, 6

9 în al doilea rzboi mondial. Muli dintre veterani sunt un minunat exemplu de înalt patriotism, pentru tineret. Gl.lt.(rtg) Gheorghe Constantin, preedintele Asociaiei Naionale a Veteranilor de Rzboi, Filiala Constana, îmbrcat în uniform militar acord titlul de membru onorific al Asociaiei Veteranilor, prefectului, mulumindu-i pentru momentul festiv. A trit i a suferit mult, are multe de povestit, dar istorisete numai întâlnirea sa, ca pilot, cu Marealul Ion Antonescu, când acesta a îmbriat echipajul, cu mult emoie. Mrturisete c parc simte i în prezent, pe obraji, lacrimile de mulumire ale marealului. La 90 de ani, col.(rtg) Gheorghe Romete, ca ef tunar pe distrugtorul Mreti, îi amintete cu satisfacie de misiunea de protecie pe care o avea când însoea navele însrcinate cu aprovizionarea, pe ruta Constana-Sevastopol. Interesant este cuvântul col.(rtg), copil de trup (unul dintre cei 22) între anii , la Flotila 1, Vântoare, Pipera. Aportul copiilor de trup nu era prea mare, dar destul de important. Îndrgind cariera de pilot ia realizat visul mai târziu, dup rzboi. Orice român ajuns la monumentul de la Puli, a fost puternic emoionat de sacrificiul tinerilor elevi ai colilor militare din Radna i Lugoj care au primit botezul rzboiului, dei înc nu terminaser coala. i mai toi au devenit eroi. Faptul c avem ocazia s ascultm pe unul dintre supravieuitori, col.(r) Gheorghe Crudu, mi se pare ceva minunat. Povestete despre eliberarea Oradiei, despre luptele din Munii Tatra, dar din pcate, armata român nu are onoarea (aa cum ar fi meritat) s intre victorioas alturi de rui, în Berlin. Primete ordin s se întoarc în ar, de la Brno, i culmea impertinenei i indiferenei, s se întoarc pe jos, timp de 45 de zile. Cât obid este în glasul celui care a a sfidat moartea alturi de camarazi i meritele nu le erau recunoscute! Se tie aportul românilor la scurtarea rzboiului, prin mii de jertfe. Armata român, bine pregtit, continu s fie apreciat ca partener loial, în teatrele de operaii din Afganistan, ne spune Gl.bg. dr. Adrian Soci, comandantul Brigzii 9 mecanizat Mreti.D-l prefect înmâneaz 22 de diplome de apreciere i mulumire, veteranilor de rzboi care le primesc cu mari emoii. Gl.Lt.(r) Constantin Zeca, preedintele Asociaiei Naionale a Cadrelor Militare în Rezerv i în Retragere - Filiala Constana, dorete s se tie c sunt organizate activiti menite s se pstreze amintirea celor care s-au jertfit pentru aprarea pmântului românesc. Eroii au tiut s moar glorios pentru România atunci când trupul rii fusese sfârtecat de lacomele pofte ale vecinilor. S-au fcut excursii pentru pomenirea otenilor români care-i dorm somnul de veci în Basarabia sau în Bulgaria. Col.(r) Remus Macovei, Preedintele Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria - Filiala Constana, amintete de nedreptatea fcut celor care fuseser numii cu dragoste dezrobitori pentru c eliberaser pe fraii lor din Basarabia i Bucovina, atunci, în Dup momentul întoarcerii armelor, alturi de rui, ei au fost nu numai marginalizai, ba chiar i lipsii de drepturile ce li se cuveneau, la fel cu cei care au participat la rzboi în continuare. Abia dup 1990, li s-a fcut dreptate, fiindu-le apreciat contribuia la rzboi. Omagierea veteranilor, aceste pagini de istorie vie, reprezint un act de dragoste nu numai fa de ei, ci fa de ceea ce reprezint ei, o parte însemnat din povestea adevrat a celui de al doilea rzboi mondial. Avem datoria s conservm, s valorificm, cât ne st în putere, toate amintirile lor, pstrate în sipetul sufletului lor, atât de proaspete, de parc ieri se luptau cu arma în mân i auzeau uierând gloanele pe lâng ei, sfidând moartea. S aib sntate i via îndelungat pentru a ne povesti tot ce au trit în anii rzboiului! 7

10 Onor veteranilor de rzboi! Col. (r) Alecu Crudu - preedintele Filialei Mangalia a ANVR Se sting veteranii, lsai în uitare, Încet, în tcere i-n lacrimi se sting. i nimeni nu-i plânge! Pe nimeni nu-l doare C mor veteranii! Nici ei nu mai plâng! Astfel sun o poezie scris de veteranul de rzboi Gheorghe Lctuu. Acest apel a fost, într-un final, auzit de guvernani i, asfel, pe 29 aprilie, aniversm Ziua Veteranilor de Rzboi din România. Prin Hotrârea Guvernului nr din 10 octombrie 2007 i prin Legea 303 din 13 noiembrie 2007, a fost instituit, pentru prima dat în România, Ziua Veteranilor de Rzboi, srbtorit pe 29 aprilie, în fiecare an, în semn de recunoatere a meritelor veteranilor de rzboi pe câmpurile de lupt, pentru aprarea independenei, suveranitii, integralitii teritoriale i a intereselor României. Data de 29 aprilie este strâns legat de Înaltul Decret al Regelui Carol I din 29 aprilie 1902, prin care a fost instituit titlul de VETERAN DE RZBOIA, la a 25-a aniversare a mobilizrii pentru cucerirea Independenei de Stat a României. Din Asociaia Naional a Veteranilor de Rzboi, fac parte, aproximativ, de veterani ai Primului i ai Celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Cine sunt veteranii de rzboi? Veteranii de rzboi sunt românii care mai sunt înc în via, dup încletarea crâncen din Cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Veteranii sunt cei care, la chemarea rii, au lsat prinii, soiile, fraii i surorile în pragul casei, plugul în brazd, condeiul în birou, catalogul elevilor în cancelaria colii, strungul i raboteza în fabric i au rspuns DA, pentru Patrie. Veteranii sunt cei care, în lupt cu dumanul rii, au stat adesea cu moartea în fa, fr a pune în balan sacrificiul vieii lor. Veteranii sunt pagini vii din istoria rii, unii dintre ei purtând pe corpul lor cicatricile rmase, în urma gloanelor i schijelor primite în luptele pentru eliberarea Ardealului de Nord, rpit prin odiosul Dictat de la Viena, din 30 august 1940, sau de la eliberarea Basarabiei i inutului Herei, în anul 1941, sau din luptele duse alturi de aliai, dup 23 August 1944, culminând cu victoria de la 9 Mai Veteranii sunt aceia care, la apusul soarelui vieii lor, privesc cu încredere viitorul rii, pentru c au crezut i sperat pentru un viitor mai bun i luminos, mai ales pentru generaia activ i tânr. Veteranii sunt prinii dumneavoastr i bunicii copiilor dumneavoastr. Veteranii sunt cei de care ara a avut grij ca, prin Legea 44/94, s li se acorde nite drepturi, pe care, în regimul comunist, nu le-au avut, dei aveau titlul de VETERAN DE REZBOI. În prezent, veteranii beneficiaz de o indemnizaie, în funcie de durata participrii pe front i de decoraiile primite i de alte câteva drepturi. Chiar dac aceste faciliti nu sunt satisfctoare, veteranii nu fac grev, nu sunt ceretori, pstrându-i, cu onoare, calitatea de veteran de rzboi. Veteranii nu doresc s fie invidiai de nimeni, pentru c, oricând, ar schimba aceste drepturi materiale cu vârsta fraged a tinereii. Ei sunt cei care doresc ca, în ara Româneasc, veterani s nu se mai nasc. 8

11 Cât mai sunt în via, veteranii de rzboi pretind un singur lucru: respect i onoare din partea instituiilor statului, centrale i locale, i, în special, respectarea drepturilor ce li se cuvin, conform Legii 44/1994. Certificatul de natere al poporului român este semnat cu sângele eroilor czui la datorie, pe câmpurile de lupt în Cel de-al Doilea Rzboi Mondial, pentru aprarea fiinei naionale i a întregirii Patriei noastre, România spunea Farca Alexandru, preedintele Filialei Braov a Uniunii Naionale a Veteranilor de Rzboi, cu ocazia relurii aniversrii Zilei Veteranilor. La ceas de srbtoare, privim cu respect i aducem cuvenitul omagiu nonagenarilor, dar i mai tinerilor veterani de rzboi, vduvelor de rzboi, invalizilor, acestor oameni care au suportat ororile rzboiului, care au suferit i i-au plâns pe cei dragi, camarazi sau soi, czui la datorie, pe cei care poart pe trup urmele aspre ale gloanelor i schijelor sau ale cror trupuri au suferit mutilri nedrepte. Pentru toi acetia, se revars, din inimile i contiina noastr, o permanent dragoste fierbinte, aleas preuire i recunotin. Este un mare i fericit prilej s le adresm cele mai calde i sincere felicitri, mult sntate i bucurii personale. Dragi i bravi veterani, fie ca exemplul de via osteasc i virtute civic, pe care ni-l oferii, s ne cluzeasc în via, iar eroii trecui în eternitate s vegheze cu sufletele lor curate drumul de astzi al otirii României! VETERANII DE RZBOI i foile de (ultim) drum de Emil-Corneliu Ninu Motto: În Mangalia, din cei doisprezece veterani de rzboi care mai triesc, doar vreo ase mai sunt deplasabili! Tot mai rar îi vezi în public. Chiar i la festivitile de peste an. Ies, târându-i paii, niciodat singuri, mereu însoii. Vârsta nu le mai permite s se aventureze prin toat localitatea, cum o fceau cândva, i, de aceea, îi drmluiesc aventura plimbrii în funcie fie de posibilitile de odihn, la întoarcere, pe bncile ce li se par, pe zi ce trece, tot mai rare i tot mai îndeprtate, fie dup timpul limitat al membrilor de familie, posesori ai unor mijloace de transport. Dac nu cumva cruciorul i-a condamnat deja la un mai puin dolce far niente! Îi bucur s mai fie salutai de cunoscui i chiar de necunoscui, cci memoria le joac, deseori, feste, aflând c cei care li se adreseaz nu sunt, de fapt, atât de... necunoscui. Vorbesc, odat stârnii, despre vrute i nevrute, încercând s dea ceva din lecia lor de via, dar rbdarea celor din jur se sfârete, de regul, destul de repede, cci, uitîndu-se la ceas, invoc problemele lor stringente. i, din ce în ce mai des, rmân, ca nite cuci singuratici, într-un cuib pe care muli dintre ei îl simt, dureros, ca nemaifiind al lor. Ce s mai îneleag din goana asta nesfârit a timpului, care pare c nu mai are rbdare? Copiii lor ateapt veti despre propiii copii sau nepoi rtcii prin strinturi, despre care nu prea au auzit. Vistori, triesc cu gândul unor deplasri la rude care, înc, mai vieuiesc. Dar cum s ajung pe la ei? Foile de drum se strâng, tot mai nemiloase, de la an, ca atestate ale vremii. Ce s mai fac, de acum, i cu ele? 9

12 S-au bucurat cândva c le au, când triau, poate, sentimentul utilitii. Chiar încingeau discuii interminabile despre cltoriile pe care le vor face, când vor avea timp sau când cineva din familie îi va însoi. Dar cine s-o fac, cci mai toi au devenit robii... muncii, fr de care nu pot supravieui. Veterani DE RZBOI! Li s-a promis, de atâtea ori, c vor obine echivalentul acestor petece nefolosite de hârtie în bani. Ar fi fost i firesc, cci muli dintre ei au ajuns netransportabili. Cum s mai i mergi cu trenul sau microbuzul, chiar cu însoitor, când, de ani buni, bolile i sleirea de puteri i-au intuit la pat? Cu banii astfel acordai i-ar fi putut plti motorina sau benzina mainii vreunui membru al familiei. Sau, dac li s-ar permite, chiar ar mai scdea din plata hangaralelor care par mai multe i tot mai multe! Tot mai puini i uitai de lume, se sting împcai cu gândul c ei i-au fcut datoria. Datoria fa de ara care, acum, i-a cam uitat! Poate nu ea, ci cei care o conduc, cu ochii sclipitori la avuiile obinute pe Dai, Boje! ( D, Doamne! ), fr ca cineva s se fi sinchisit, un sfert de veac (!), de fenomenul îmbogirii peste noapte al aleilor neamului! i, atunci, resemnarea cu care unii se mai împac capt chiar proporiile dramaticului pesimism cobucian, din celebra balad, Moartea lui Fulger : "Nu cerceta aceste legi, Ce-i pas codrului de ea! C eti nebun când le-nelegi! Ce-i pas unei lumi întregi Din codru rupi o rmurea, De moartea mea! S nu uite, totui, c le suntem alturi, c inimile noastre, ale unei ri întregi, le aparin, prinos al recunotinei i preuirii lor fr de seam! La muli ani, tuturor veteranilor de rzboi, la muli ani, vduvelor acestora i celor de rzboi, precum i familiilor lor! MEDGIDIA SUB IMPACTUL EMOIONALULUI Slt. (rtr.) Nichita N. Traian - Preedintele ANCE Regina Maria, Subfiliala Medgidia Surpriza zilelor de mai 2015 fcut de subfiliala Medgidia a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria a fost pe msura srbtoririi Zilei Eroilor într-un ceremonial militaro-religios la un monument complet refcut de administraia local, în prezena unor personaliti militare unice, rare i vibraionale în inimile românilor prezeni la eveniment. Ecoul vorbelor rostite de Gl. Bg. Marin Lungu, eroul naional i internaional al celui de-al doilea Rzboi Mondial la întâlnirea de la Cercul Militar Medgidia, cu sala umplut pân la refuz, a cutremurat pân la lacrimi emoiile celor prezeni. Prezena real a veteranului de rzboi în faa auditoriului a fost privit ca o icoan vie care nu plângea, doar vorbea despre eroism, jertfa patriotic a eroilor din toate timpurile i, în special, participarea sa la drumul de lupt împotriva nazismului pân la cotropirea Germaniei chiar la ea acas. Cei aflai pe câmpul de lupt au fost patrioi adevrai prin voin, inteligen, prin calitile de lider consacrai în spiritul adevrat al neamului românesc. Astâzi, supravieuitorii rzboaielor se pot numra pe degetele unei mâini, ei vorbesc, povestesc i plâng retrind scenele cumplite la care au participat pe un drum, din pcate, pentru unii fr întoarcere. Lecia de istorie desfurat la Medgidia, a determinat majoritatea celor prezeni s pun întrebri pentru a-i deslui curiozitile din gura unui participant efectiv la ororile i atrocitile rzboiului de pe câmpul de lupt. 10

13 Militarii s-au regsit mereu în locuri fierbini ale încletrilor pe via i pe moarte în momentele grele ale istoriei unde curajul i patriotismul au cântrit mai greu decât orice. Unii au czut demni la datorie pentru neam i ar. Suntem bucuroi c înainte de toate ne-am nscut cretini prin botez, suntem români prin natere. Astâzi, de Ziua Eroilor srbtorim în linite i pace, sub unduirea drapelului naional, dar tcui trim faptele imaginare, iar lacrimile involuntare nu pot fi ascunse la discursul preedintelui de onoare ANCE RM, Gl. Br. Petre Stoica i a primarului municipiului Medgidia, Ing. Marian Iordache, de la tribuna monumentului. Prezena Gl. Bg. Marin Lungu, fost copil de trup la R 40 infanterie Medgidia, persoana de la care s-au inspirat muli scriitori i regizori în a-i crea operele de art, ex.: crile i filmele Prea mic pentru un rzboi atât de mare i Prizonier la 9 ani, a stârnit emoii celor care i-au fost alturi pe tot parcursul vizitei sale de 2 zile în unitile din garnizoan. Este un caz unic în istoria celui de-al doilea Rzboi Mondial când un copil de trup, un militar minor al României, participant care a adus servicii de o importan deosebit, culegând informaii privind descoperirea locaiilor depozitelor de armament, muniie i trupe ale inamicului pe linia frontului. Pentru faptele sale, ministrul de rboi al armatei române din 1945, Gl. Corp de Armat Constantin Vasiliu Rcanu, l-a scos în faa frontului, înaintându-l la gradul de Caporal i l-a decorat cu Virtutea Militar de Rzboi clasa I de aur. În alocuiunea sa, ministrul a menionat: Îl decorez pe acest copil pentru fapte de curaj i eroism, pentru informaiile aduse merit mult i ara îi va fi recunosctoare, declarându-l erou la vârsta de 9 ani. Copilul de trup, Marin Lungu, a supravieuit unui lagr nazist din Cehoslovacia, unde fusese capturat de trupele germane. Eliberat din lagrul de trupele sovietice i partizani slovaci, a fost predat autoritilor cehe, iar acestea l-au internat într-un spital al Crucii Roii Internaionale, deservit de maici i doctori catolici, fiind grav bolnav, rnit i traumatizat, cu vorbirea aproape pierdut i ocat de atâta suferin din lagrul nazist, scriitorul Radu Teodoru caracterizându-l ca pe o pild de veneraie pentru generaiile urmtoare. Timp de 40 ani, generaii de copii au avut în crile de citire din clasele gimnaziale povestirea Caporal la 9 ani. În timpul societii comuniste a fost indezirabil pentru atitudinea antidictatorial contra lui Nicolae Ceauescu, fiind îndeprtat din armat. În anul 1995 a fost acreditat de Ministerul Aprrii Naionale de a participa ca delegat la primul Forum Internaional al soldailor minori din cel de-al doilea Rzboi Mondial, organizat la Varovia sub patronajul Federaiei Internaionale a combatanilor antifasciti, a soldailor i tuturor celor care au luptat împotriva nazismului i fascismului, federaie ce l-a cooptat ulterior ca i membru. Desprirea emoionant a fost marcat prin semnarea de autografe pe prima pagin a crii Prizonier la 9 ani, îns cele mai profunde cuvinte le-a aternut compunând dedicaia pentru subsemnatul: Din partea unui fost copil de trup care a supravieuit rzboiului i lagrului nazist. 11

14 BRAVII NOTRI VETERANI DE RZBOI Motto: Interviu cu veteranul de rzboi, Dumitru Jarcalete de Emil-Corneliu Ninu M-am gândit c, la lupt, nu te duci s omori omul! Nu te duci cu puca s tragi în el, s-l împuti. Te duci s te gândeti c i la e om i eu sunt om! Data i locul naterii: 27 mai 1918, în Galicea, Arge. Familia: mama Constantina i tatl Sandu, oameni simpli. Frai: Florea-cel mai mare, Grigore-al doilea, al treilea-ion, al patrulea-gheorghe, al cincilea-tefan i eu, Dumitru, ultimul. Soia-Elena (n , Basarabia). Copii, unul singur, uuianu Ana. Nepoi: Bogdan i Nicoleta- Oana. Strnepoi: Ana-Maria, Sonia-Ioana i una de trei sptmâni, Ema-Rebeca. Nu am rude care s se fi remarcat prin ceva deosebit. Dup perioada de campanie, am fost militar, tot timpul. Am terminat rzboiul cu defilarea în Fgra, dup venirea din Cehoslovacia. -Da, domnule profesor Ninu, mi-aduc aminte, ca astzi, când eram la vârst de 24 de ani i eram cu unitatea de tunuri anticar i antiaerian pe malul Prutului, i mai mi-aduc aminte cum, în acea sear, am primit ordin prin comunicatul radio, dat de generalul Antonescu, care ne era, atunci comandant suprem, adresându-se întregii noastre armate, în felul urmtor: Ostai români, v ordon trecei Prutul! Adevrat, a doua zi, am fcut un pod de vase pe Prut i am traversat Prutul, în Basarabia. De aici, au început peripeiile. Am trecut Nistrul, am intrat în Ucraina i, apoi, în Rusia, pân într-o localitate, fr importan, Meritopol, am trecut prin Mariopol. De la Meritopol, am ajuns în Verdeanski, cu aciunile de lupt specifice. Am trecut prin stepa calmuc, am intrat în Caucaz, în Krasnodar, apoi, în Rabinskaia, unde am fost i cazai. Am ajuns în satul în care s-a nscut Stalin (n.n.: Gorâi). Se duc anii i se duce i memoria! În Rabinskaia, am avut ocazia s-i vedem pe nemi, cu o unitate de tunuri anticar de 195, ce executau o tragere numai atâta cât puteau, o singur lovitur pe zi, de dou ori. Din cauza loviturilor puternice, i noi, i nemii am fost sftuii s-nchidem (!) gura, c am fi putut s rmânem surzi. De acolo, am ajuns la Tiflis. sta era locul în care s-a nscut Stalin. (N.n.: Stalin s-a nscut la Gorâi, dar, ulterior, s-a mutat în Tiflis sau Tbilisi, unde tatl su a practicat, un timp, cizmria.) De aici, la câtva timp, în 42, am plecat înapoi, c unitile noastre, care erau pe Don, la Stalingrad (azi, Volgograd), au primit ordin s se retrag: Voi lui-v drumul înapoi, c ruii ajung la Bucureti! Ne-am oprit, îns, în Crimeea, într-o comun, Marfovska, unde am stat ase luni de zile. Domnule profesor, ca s pot s explic i s enumr toate peripeiile prin care am trecut, îmi trebuie o jumtate de zi. Din Crimeea, dup cele ase luni de zile, am primit ordin s ne retragem i s venim în ar. Timpul s-a dus, eu am cam uitat prin ce am trecut i v mulumesc dv. c mi-ai dat ocazia s-mi exprim câteva preri i m rog lui Dumnezeu s v dea putere de munc i ani muli, ca s-i pedepsii i dv. pe dumani, nu cu uniti de lupt, ci numai cu ocazii din astea. Anii mei s-au petrecut în comuna Galicea, judeul Arge, unde m-am nscut. Acolo, viaa mea am petrecut-o, pân la vârsta de 4 ani, când, la ordinul generalului Dragalina, unii locuitori au primit pmânt,în Dobrogea. 12

15 S-a pus în aplicare un ordin special i, aa, am plecat cu tatl meu, care a fost veteran de rzboi. A primit, în Dobrogea, 9 ha, în Dulceti. În drum, câteva luni am stat într-o localitate din Ialomia. Am fost repartizai în Dobrogea, la Tatlageacu-Mic, adic în Dulceti. Învtorul pe care l-am avut a fost dl Bontea, care ne-a educat i învat, fiind chiar i director. La vârsta de 19 ani, am primit un rspuns, prin pres, c cine vrea s mearg, ca voluntar, în Regimentul zis-aa, batalionul cu numele de Regele Carol al II-lea. Am mers la cineva, care era mai învat ca mine, i am rugat s ne citeasc presa i s ne scrie o cerere. Ne-a întocmit-o, am trimis-o prin pres (pot?) i, la vârsta de 20 de ani, am ajuns în batalionul Reg. Carol al II-lea. Am fcut coala de subofieri la Craiova. Am petrecut acolo câiva ani. Începând campania militar, între rui i români, am ajuns subofier, datorit colii absolvite. (Cum se duc anii!) Sunt momente când le tiu i momente când le uit. În Basarabia, am ajuns comandant de secie tunuri antitanc i antiaeriene. Tunurile, atuncea, prin campanie, erau de calibrul 37 Bofors, poloneze, i de 47, italiene. Am trecut, atunci, dincolo de Prut, la Krasnodar, în stepa calmuc. La Cotu-Donului, drama a fost determinat de luptele de la Stalingrad. Ruii erau obinuii cu clima lor rece. Într-o noapte, a dat un ger, de sub 30 grade i Donul a îngheat la 60 cm adâncime. Ei îi cunoterau clima. Noi eram aezai, cu nemii, pe un cot al Donului. Ruii ne-au tiat retragerea. Cei care au avut noroc s ias au ieit. Ne atârnam de mainile nemilor, s fugim. Când te amestecai i te agai cu mâinile de maini, s scapi, nemii ne mai trânteau câte-o baionet, s ne desprindem mâinile. Am scpat de-acolo rnit. În momente de cazuri grele, nemii au dat ajutor. Din rana aia, am ajuns la Lemberg (Lvov), în Polonia. Rana a fost la un picior. Nu prea grozav, dar a fost. De acolo, am ajuns înapoi, cu trecerea la Prut. Cu treaba cu Stalingradul, am ajuns cu fuga din Crimeea în Basarabia i am stat agat la Cetatea-Alb. Când am primit ordin s ne evacum i de acolo, nu mai aveam nici cai, nici crue i am plecat pe jos, de la Cetatea-Alb, trecând înapoi Prutul. Trecuser câteva zile fr mâncare, fr ajutor. Ne-am adpostit într-o grdin, la un cetean, unde am mâncat numai ceap, pân ne-a aruncat cineva o pâine. Apoi, am ajuns în Dâmbovia, lâng Bucureti, cu refacerea. A fost o schimbare a efectivelor, cci muli pieriser pe front. Am refcut unitile i am plecat, acuma, contra nemilor, dup întoarcerea armelor. Am ajuns în Cehoslovacia, unde am avut aciuni serioase, c ruii luptau contra nemilor acuma i, prin faptul c nemii erau mai tehnici, îi cam nimiceau pe rui. Ei se aezau în nite cazemate din Tatra. Românul le ziceau c au roti pe burt. Ruii au format uniti de români i executau nite ambuscade serioase în spatele nemilor i-i mai nimiceau, astfel. Am ajuns cu trupele aproape la 80 km de Berlin (Brno?). i atunci ruii au spus Stop! Lsai luptele! Cu ce scop? Ca s poi s iei parte la împrirea Berlinului, trebuia s iei parte la lupte. i i-a întors pe români. Au rmas ei, c s-a întâmplat i invazia, debarcarea trupelor americane i engleze i au avut câtig de cauz i i-au împrit lumea. Dac ne-au întors înapoi, am fcut defilarea armatelor române în Fgra, în toamn. Cele mai grele momente petrecute au fost urmtoarele. În Caucaz, la Toman (?), am avut întâlnire serioas cu ruii. Stteam sprijint într-o mân. Inamicul era în faa mea, la 3 km. La inamic, exista un ofier rus, o rusoaic, comandant de unitate de branduri. S-a urcat pe un salcâm, la o biseric i ne-a spus la megafon: Români, întoarcei armele contra nemilor! Venii aici, c vei gsi muzic i femei! Fiind lips mare de ap, aveam un ploietean, care a avut curajul i, la distan de circa 1,5 km, erau dou-trei case sovietice, un colhoz. 13

16 -Eu m duc s iau ap! S-a îmbrcat cu o manta ruseasc i chipiu. N-a fcut 400 m i l-au observat ruii, prin aparatele lor, i au început s bat cu brandurile. Au dat, au dat destule. Cum stteam într-un cot (la rui, proiectilele de brand explodau la suprafa, razant), a nimerit unul la 7 m, în spatele meu, i ne-a cptuit pe mine i pe doi sergeni de-ai mei. Erau din Bacu. Eu am mers la spital, la ambulan. Când m-au dus la ambulan, din veston curgeau, ca boabele, schijele. Nu au putut s le scoat decât pe cele de la suprafa, celelalte rmânând mai profunde. De acolo, mi-a rmas o schij la vena de la piciorul stâng, care m supr i acum. Acolo, la ambulan, un locotenent medic a zis: -Nu putem s-o scoatem, c e periculos! i m-a suprat mai ales în 1984, dei se cicatrizase. Acum m supr i mai tare. sta a fost primul pericol. La Braun, în Caucaz, acolo Eu, la Braun, aveam unitatea pe malul mrii noastre. Eram cu faa ctre mare, iar tunurile erau bgate sub mal. i a fost un iure puternic. Din cauza navelor sovietice, noi nu puteam s ne mai aprovizionm. Mai primeam cu avioanele mâncare. Era un fel de ambuscad, sub tirul navelor. Dar au fost boabe (schije) presrate pe ici-colo i aa am scpat uor. Din cauza aia, m supr cel mai greu piciorul sting. Când unitile noastre s-au desfiinat, din colonei unii au ajuns soldai, i eu am devenit plutonier i mi-am format aici un detaament, Detaamentul SR 5 Mangalia (Construcii Portuare). M-am pensionat, din armat, cu gradul de plutonier. Am primit dou-trei medalii de-alea, una din Caucaz, celelalte nu mai tiu pe unde mai sunt, pe la Neptun, unde am locuit de curând. Una este pentru aciune militar, pe front, când am primit ordin de la un maior, din Ialomia, originar. Având în faa unitii mele o biut (movili), am primit ordin telefonic: -Jarcalete, pân mâine diminea, s dispar biuta! Am avut un sergent ialomiean, care capturase o mitralier ruseasc. Ale noastre erau armament cehoslovac, cumprat. sta, sergentul, capturase o mitralier, dar era cu un fel de dop-burlan i avea rcirea cu ap. Alea cehoslovace aveau rcirea cu aer. i i-a aezat sergentul la mitraliera, pe vârful biutei, i n-a putut s mai treac nimeni dintre rui. Acolo, tiu c am avut o Virtute Militar. Unde s-o mai fi gsind? Alt medalie este administrativ. S tii c, aa, cu timpul, pot s le gsesc. E, e, e! M-am gândit c, la lupt, nu te duci s omori omul! Nu te duci cu puca s tragi în el, s-l împuti. Te duci s te gândeti c i la e om i eu sunt om! i de-aia am zis, referitor la aciunea pe care am avut-o eu, m-am gândit întotdeauna c i Dumnezeu se gândete la mine. De-aia m are, pân acuma, în picioare, cu toate c m dor picioarele, pentru c, vedei dv., atunci când eu am primit ordin de la generalul de divizie: -Jarcalete, pân mâine s dispar biuta!, i-am zis, chiar i-am comunicat prin telefon. Domn general, eu nu am venit aici s omor oameni! Am venit s apr o aciune i pentru cei care îi aprm, dar i pentru cei care vor veni dup noi. La aia m-am gândit eu, când s vorbesc eu aici, referitor la decoraii. Decoraiile le-am primit în Caucaz. În anul 1942, eram la malul mrii, cu faa spre mare. Aveam unitatea bgat sub malul mrii. Nu aveam condiii de cazare. În malul la am gzduit timp de ase luni. În timpul sta, m-am dus la centrul de aprovizionae, s primesc alimente, drepturi de mâncare pentru o sptmân, pentru întreaga secie. M-am întors înapooi cu 6 kg de fasole. Când am vzut c nu am ce s le dau s mnânce, am luat puca pe umr. O carabin, o arm austriac, ce o capturasem din mers i m obinuisem cu ea, c nu greeam la int. Am luat un osta ce era din Suceava i tia s înoate. Am plecat cu el pe malul mrii i, unde vedeam o pasre, o vrabie, o lii, o luam la int, o împucam i ostaul se arunca în valuri i se ducea dup ea i, cu ea în gur, mi-o aducea mie. Mai aveam unul pe care-l trimiteam la buctrie, unde aveam ezuta în malul mrii, le pregtea, le jumulea i, când era ciorba gata, striga: -Hai c ne-a fiert mâncarea! În ziua de Pate, 1942, am avut în vizit la mine un frate, care era i el osta, în unitile de jandarmi. Venea la divizie, pe front, i lua prizonieri, pe care-i ducea în ar, c noi am avut prizonieri, pe timp de campanie. 14

17 i aveam o cutie de 750g de fasole conservat i am serbat ziua de Pate 1942, cu el. Am avut doi frai întâlnii pe front, în aciune, unul la Done i unul în Rabinskaia, pe malul mrii, în Krasnodar, în Caucaz. Asta a fost viaa mea. i de-aia m-am gândit c te duci la front s-i aperi pe cei din spate i s-i aperi i pe cei din fa. De aia am zis c nu m-am dus dup decoraii. Nu am decât trei decoraii, una Virtutea Militar i celelalte dou nu-mi aduc aminte ce erau. Eu, dac am plecat din Neptun, bagajele mele sunt acolo. A vrea s le vede, dar nu se poate acum. De-aia am precizat c nu te duci s omori omul, ci s-l aperi, i pe el, i pe tine însui. Când ne-am retras din Rabinskaia, de la Krasnodar, am ajuns în Crimeea. Nemii nu au vrut s mai acioneze mult. Au zis c ei vor s mai in frontal, ca, în anul urmtor, s reia aciunea. i am gzduit într-o comun, Marfovka, într-un sat. Acolo, am aorganizat administraia unitii i ne-am instalat într-o curte, la un ceetean. Noi le spuneam lor cioloveci. Deacolo hrneam toat secia, de 190 de personae. Fiecare soldat primea poria de la cazan, pentru c eram trupe de ocupaie. Când vedeau ciolovecii tia, ei pierdeau, iar noi eram în aciune i, unde ne duceam într-o localitate, aveam dreptul s lum o gin, o vac, dar eram sub supravegherea nemior. Aveam mâncare destul la cazan. Dup ce toat trupa mânca, aveam dreptul s dm fiecrui ciolovec câte o gamel. i aa am hrnit tot satul, ase luni. Când a fost vremea s m retrag, ciolovecii, cum le spuneam noi, mi-au zis: Mitea! (Ei erau informai de la partizani c, în interval de dou sptmâni, am primit ordin s ne retragem. Ruii, civilii, ne-au spus, fiindc discutam cu ei, ca nite oameni panici. -Mitea, tu n-ai s pleci, rmâi cu noi! Dar or s m oamoare ruii! Nu, noi srim tot satul s te aprm! Nu vor avea voie! C tu ai venit i te-ai ocupat de administraie i te-ai ocupat i de viaa populaiei noastre. Când am ajuns la Sevastopol, era acolo populaie, trupe în retragere, pentru îmbarcarea pe un vas, Alba-Iulia. Acolo erau un locotenent neam i unul român, care dirijau retragerea trupelor, s nu creeze dezastru. Intrau un pluton de nemi, unul de români, pentru îmbarcarea pe vas. i aa s-a petrecut îmbarcarea, trei zile. Când a venit rândul meu, am fost anunai c s rmânem, ca trupe de sacrificiu. Locotenentul român, cu care m cunoteam din coala militar, cci fusesem colegi, mi-a spus: -Mitic, nu te urci pe vas, c ori e norocul lor, ori este al tu! M-am uitat la linia de plutire i am vzut c era la nivelul apei. Ce am fcut? Ostaii mei au început s plâng: -Pân acum, am aprat, dar acum ce facem? i locotenentul neam a luat la telefon aeroportul din Sevastopol, c era un aeroport sub mal. -Stai c avem 18 avioane pentru plecare! Din 18, unul e gol! Dac, în 20 de minute, ajungi la aerodrom, care se afla la 300m, te duci i scapi! Am spus soldailor care cum poate, s fugim i s ajungem la avioane. Am pus sergenii s-i ia pe cei mai ntângi, s-i ajute. La aeroport, erau doi sergeni nemi care îi sltau în avion pe cei sosii. A reuit s se ridice avionul i am scpat. Am zburat cam un sfert de or pe deasupra mrii, c i acolo exist un col de ap, i ne-am pomenit deasupra noastr cu 7 avioane ruseti, inamice. Au început atacul aerian i ai notri, i ai lor. i, la un moment dat, cum sistemul de aprare nemesc avea la Odesa un aeroport cu nave i cu avioane de aprare, acestea au venit într-un sfert de or i, când a început atacul puternic, din 2-3 rafale, au rmas trei avioane sovietice, pe care le-au pus pe fug înspre Turcia, peste mare. Am ajuns la Odesa, în aeroport, unde ne atepta un camion nemesc. Ne-am debarcat din avion i ne-am urcat în camion. Din camion, ne-am urcat în tren, aciune care a durat circa o jumtate de or. i am venit la Constana, din Rusia în România. Din ostaii mei, nu a pierit nimeni. Sunt îns multe aciuni, pe care le-am i uitat. -Tunurile erau tractate de cai sau de camioane, enilete? -În interiorul României, tunurile erau deplasate cu caii. 15

18 Erau tunuri care aveau un sistem de hulube, ca la cai. i înhmam caii. 11 oameni se ocupau de cai, alii de aprovizionae, alii de transport. La Sevastopol, tunurile au fost aruncate în ap. Aveam manta, foaie de cort, mitralier, puc-mitralier. Asta se întâmpla la Sevastopl, când alii se îmbarcau pe vasul Alba-Iulia. Aveam tunuri de 47 poloneze, i de 46, italiene. Cumprate înaintea campaniei din Rusia. Le-am purtat pe toat perioada ruseasc. La Sevastopol, le-am aruncat în mare. Un singur osta a fost rnit, în timpul mersului în 1941, când aveam la fiecare tun o enilet i tunul agat de enilet. Am petrecut toat Rusia cu ele. La Sevastopol au fost sacrificate tunurile. -Vaporul Alba-Iulia a ajuns cu bine în ar? -Eu nu am mai urcat, datorit discuiei dintre locotenentul neam i cel roman. Ostaii urcai au ajuns cu bine. M-am întâlnit deja cu unii dintre ei, unul din Bucureti, unul din Câmpina. Toi au mers la familiile lor. Am fost satisfcut c am scpat, atât ei, cât i ei. Am avut un osta care a ajuns la Craiova i, dup ani, a venit la plaj, la mare. M-am întâlnit cu muli dintre ei, i acesta mi-a spus: -Am ajuns secretar în Primria din Craiova, i am ajuns ce am ajuns, pentru c am primit educaia de la dv. i, aa, am ajuns secretar la Craiova! Am avut atâtea aciuni cu campania, c se poate scrie o carte întreag. i îmi pare bine c orice aciune pe care am petrecut-o am petrecut-o cu calm i cu mult putere de munc. Dar s tii c, de când am fcut tratamentul sta, pentru picioare (m trateaz dr. Codu), primesc atâtea pastille care, din ce în ce, pentru circulaia sângelui cic este, dar îmi fac foarte ru, îmi pierd i din memorie, dar asta-i viaa. A vrea s scap de durerea picioarelor. -La Odesa, am stat la periferiile oraului, a fost nevoie s stm trei sptmâni, c nemii au mers cu ideea s nu strice obiectivele din ora, erau blocuri mari, serioase, i a btut artileria serios. Am încercat s intrm în Odesa i nu s-a putut. Atunci, din discuiile persoanelor apropiate, s-a auzit c Antonescu a purtat discuii cu Hitler i a spus s nu mai încerce degeaba, c nu se poate câtiga fr trupe oraul. Aveau ruii nite cazemate din cauciuc, care, la pornirea atacului, se iveau i nu puteam intra în ora. Atunci au spus: -Lsai artileria s bat! În momentul când au venit de la noi o secie de tunuri de 150, i a executat tragere cu btaie lung, atunci trupa de jos a mai cedat i, din discuii, aa, din tratative, s-au predat. În final, asta am vrut eu s v comunic, c te duci la rzboi nu s împuti omul, ci s-l aperi. i, de asta, Dumnezeu m-a aprat pe mine i trupa mea, ca s nu pierdem oameni! VeteranulJarcaleteDumitruifiicasa,uuianuAna 16

19 BRAVII NOTRI VETERANI DE RZBOI Interviu cu sculptorul Gheorghe Aldea (fragmentarium) 17 de Emil-Corneliu Ninu Motto: Sculptura sa, cioplit în piatr, a cultivat un anarhism de inspiraie popular. A publicat studii dedicate sculpturii rneti. (Ioana Vlasiu) S stai de vorb artistul Gheorghe Aldea, dr. în istorie, este o rar plcere, pe care puini i-o îngduie, fie din cauza retragerii d-sale într-un adevrat i voluntar tour d-ivoir, fie din cauz c muli nu l-au cunoscut înc. Lucrrile din domeniul artelor plastice (coautor la tratatul Arta popular româneasc, cu dou capitole, Sculptura i Forme plastice, edtura Academiei RSR, Buc., 1969, apoi Sculptura rneasc în piatr, editura Meridiane, Bucureti, 1976, Sculptura popular româneasc, Bucureti, 1996) rmân de referin în acest domeniu, lucru demonstrat i de studiile unor autori, care-i consacr spaiul cuvenit (-Octavian Barbosa, Dicionarul artitilor români contemporani, editura Meridiane, Bucureti, 1976, -Florica Cruceru, Artiti dobrogeni. Un dicionar i mai mult decât atât, editura Muntenia, Constana, 2006, -Fundaia Cultural META, Un secol de sculptur româneasc. Dicionar A-D, Colecia SINTEZE, Editura META, 2001, - Ioana Vlasiu (coord.), Dicionarul Sculptorilor din România. Secolele XIX XX, vol. I, Lit. A-G, Editura Academiei Române, Bucureti, 2011). La aceast venerabil vârst, masa de lucru este plin cu extrase i capitole ale unei viitoare cri, despre istoria românilor i înaintaii lor, pe aceste meleaguri, coborând pân la izvoarele protoculturii pelasge i daco-trace, din care s-au hrnit, ulterior, i alte culturi. Este d-sa o gazd extrem de primitoare i, dup uzanele primirii i servirii musafirilor cu un phrel de palinc (o delicates rarisim!) din smochinele cultivate în propria grdin, sau de vin ales, adevratul banchet platonician de idei îi ocup tot timpul care, descoperi cu regret, fuge ireparabil. L-am descoperit pe profesorul Gheorghe Aldea prin intermediul unui membru al asociaiei noastre, Cultul Eroilor, dl Isac V. Dumitru, dup lansarea celor dou cri ale d-sale ( Mangalia, recunotin venic armatei române i Centenarul Bisericii SF. GHEORGHE ),

20 cruia am avut plcerea de a-i fi coordonator. Am îneles, abia atunci, c unul dintre mentorii si spirituali este dl Gh. Aldea. Confuzia mi-a fost limpezit abia dup ce l-am vizitat i i-am pus o fireasc întrebare, dac este sau nu rud cu un alt Gh. Aldea, veteran al Primului Rzboi Mondial i primar al Mangaliei, a crui veche cas, din str. Oituz, gzduiete, în prezent, unul din corpurile colii Gala Galaction, absolvit de mine prin 1960, creia, ca profesor titular, între , am avut chiar eu deosebita onoare de a-i da numele unuia dintre cei mai mari nuveliti interbelici, inspirat traductor al Bibliei (1936, alturi de orientalistul I teologul Vasile Radu). Dup lmuririle bogate, am dedus c, din zona Scele, au descins înaintaii si, mocani cu oile duse la pscut, într-un firesc proces de transhuman, i c dlui este cumnatul preotului Nartea, i el fost veteran de rzboi, al crui mormânt, aflat în curtea secularei biserici pe care a pstorit-o, Sf. Gheorghe, este strjuit de o troi fcut de mâinile d-sale. Dar cum s-au derulat evenimentele legate de experiena sa privind istoria belicoas a românilor las la aprecierea cititorilor s constate, în urma unui interviu de neuitat. M numesc Aldea Gheorghe. Sunt nscut la 24 octombrie 1923, în comuna Saraiu, jud. Constana, dintr-o familie simpl, familie de rani, destul de evoluai, pentru timpul acela. Tatl meu, ca mai toi localnicii de acolo, s-a ocupat de agricultur, de creterea vitelor. A fcut, tatl meu, armata, din 1912 pân în 1920, la un regiment din Constana, Regimentul 9 Clrai, cu schimbul, cum se zicea pe atuncea. Aa era obiceiul pentru familiile mai înstrite: îi cumpra calul, pentru care a pltit 750 lei de argint, i, cu harnaamentul cuvenit: avea aua proprie, hainele proprii, cizme. Nu primea de la regiment decât carabina, o puc foarte scurt, sabia. i era obligat s fac, lunar, instrucie: o lun stteau liberi i o lun fceau instrucie, se pregteau de rzboi. Tatl meu a participat, în cadrul acestui regiment i al armatei române, la Rzboiul din Balcani. A trecut împreun cu unitatea sa, în 1913, a trecut Dunrea, în Bulgaria, unde, m rog, a contribuit la pacificarea zonei. A primit i o decoraie, Trecerea Dunrii. Dup aia, a participat direct la Primul Rzboi Mondial. A luptat la Mrti, Oituz, Tg.-Ocna. Ca frai (Mama mea, am uitat s spun, nscut la 1888, dintr-o familie tot de mocani, pentru c eu sunt mocan 100%, i dup mam, i dup tat, nu tia carte, era analfabet. A reuit s creasc patru copii. La un moment dat, toi eram la coal, la liceu plecam toi odat. Patru copii, v dai seama! Ea-i fcea menajul singur. O mai ajuta, din când în când, o fin.) Am avut, ca frate, un singur frate, care nu a supravieuit, Ion, Ionel. A czut la Cotu-Donului, când a început ofensiva sovietic. A czut la 19 noiembrie Am avut dou surori, una, Maria, Marioara îi spuneam noi, care a murit în 1942 (la 28 de ani!), în condiii dramatice, bolnav de plmâni, fr posibilitatea administrrii striptomicinei, de mai târziu. Nemaiavând un suport medical, c începuse rzboiul, nu mai tia nimeni ce se întâmpl, a murit cu zile, ca s zic aa. Dup ea, la trei ani, a murit i mama mea. Deci, am pierdut trei membri de familie, în trei ani de zile. M-am cstorit mai târziu. Am fost obligat, s zic aa, de sntate, s mai renun la multe, dintre care i la cstorie. Soia mea lucra la un institut de construcii, în proiectare, i ea mi-a druit un fiu, care se cheam Ion i Tudor, dublu nume, care este calificat ca tehnician dentar. Am un nepot de la el, Alexandru. Strnepoi nu am. Oraul acesta a reuit s-mi creeze mie o stare mai sigur, s zic aa, de existen i o via mai linitit. E un ora care calmeaz. Foarte ciudat, nu am vzut ceretori! Decât rar de tot i ia, cum s spun, sporadic aprând, mai ales în timpul sezonului de var, de vacan. Studii. Am absolvit, în 1951, Academia Comercial, transformat, între timp, în Institutul de tiine Economice i Planificare, la Bucureti. Am fost, o perioad foarte scurt, asistent universitar, la institutul sta, dup care am fost transferat, ca director-adjunct, la Institutul Pedagogic, nou-înfiinat, care pregtea cadre didactice pentru cursul inferior sau, cum se chema, gimnazial, cel de 10 clase, treapta întâi de liceu. Am fost director adjunct, acolo, o perioad. Dup aia, am fost angajat, la Ministerul Minelor, vreo 6 ani de zile, 18

21 dup care a urmat trecerea mea ctre alt domeniu de activitate, rezultat al unor relaii pe care le fcusem cu un grup de artiti plastici, la Casa de Creaie Nr. 1 din Bucureti. Având aceste înclinaii, m-am pregtit, am dat examen de admitere i am reuit s devin student la Institutul de Arte Plastice, Facultatea de Arte Plastice, în anul Ca bursier al municipiului Bucureti, am fost la clasa profesorului Andrei Sobotca, pân în anul trei i, din anul trei pân în anul ase, anul de diplom, la clasa sculptorului profesor Boris Caragea i a asistentei Geta Caragiu, sora actorului Toma Caragiu. Am terminat în 1964 i m-am prezentat la comisia guvernamental de repartiie, c aa era obiceiul, pe timpul acela. Când absolveai un institut sau o coal special, erai repartizat de ctre stat. Îi alegeai. Eu am avut o list i, în aceast list, figura i Institutul de Istorie a Artei al Academiei. i, pentru c am intrat primul la comisie, fiind ef de promoie, am devansat pe colegii mei, care erau, la disciplinele teoretice, mai slbui. Eu absolvisem un liceu i o facultate, având, aadar, un nivel de cultur mai ridicat. Am intrat primul i am prins acest post, la Institutul de Istorie a Artei al Academiei. În aceast calitate, am participat la elaborarea Tratatului de art popular, editat de Academie, în anul Pentru prima dat când s-a elaborat un tratat mai vast despre creaia poporului român. Am avut, acolo, dou capitole, unul considerat foarte bun, capitolul de Sculptur popular, i altul despre de forme plastice. Am demonstrat, în acest tratat, pentru prima dat, c poporul român are i sculptur, nu numai crestturi. Pân atunci, se vorbea despre crestturi : de linguri, cuce, tiu eu, de obiecte de uz minore. Am demonstrat c se poate vorbi, în arta religioas i în arhitectur, de o sculptur, graie unor oameni specializai în asemenea creaii, în asemenea opere, s le zicem meteri populari. În 1975, am fost transferat, împreun cu întregul sector, la Institutul de Cercetri Etnologice i Dialectologice, care fusese mai înainte, Institutul de Etnografie i Folclor. S-a revenit, dup 1989, la vechea denumire, de Institutul de Etnografie i Folclor. În aceast calitate, am participat la culegerea materialului pentru Atlasul etnografic al României, pân în 1980, când, apropiindu-se anii de pensionare i având nevoie de o baz mai mare de calcul a pensiei, am trecut în învmânt. i-am devenit profesor cu gr. I la coala Nr. 1 din Bucureti, Modelaj i Istoria artelor, pentru c pregteam copii i-n domeniul Istoriei Artelor. Dup aceea, din 1981 pân în 1983, am fost transferat, ca profesor de Desen, la Liceul Gh. incai, care era foarte aproape de locuina mea, la câteva sute de metri. Am avut gradul I în învmânt, pentru c, în 1977, am obinut titlul de doctor în istorie, având în comisie pe academicienii George Oprescu i Dinu Giurescu, pe dr. Corneliu Irimie, care era directorul Muzeului Brukenthal din Sibiu, i pe dr. Nicolae Dunreanu, un cercettor cunoscut în lume, în domeniul etnologiei i al creaiei populare. În ce împrejurri am parcurs evenimentele rzboiului? Rzboiul a venit ca un trsnet. Nu numai asupra mea, ci asupra oamenilor, în general. Nimeni nu s-a ateptat la un asemenea eveniment. tiam c Basarabia fusese ocupat de trupele sovietice, c Transilvania deja era ocupat de ctre hortiti, Cadrilaterul am fost forai s-l dm statului bulgar. Perioada asta de rzboi a fost nefast. Fratele meu a czut,pe front, în noiembrie 1942, sora mea a murit în iunie 1942, mama mea murise în mai Eu deja eram în liceu, când a început rzboiul. M-am grbit. Am fost în clasa a aptea, a unsprezecea, cum este acum, la curs i, dup a dousprezecea, a opta, cum era atunci, am dat bacalaureatul, l-am obinut, încorporat i trimis la coala de Ofieri Infanterie Nr. 1 Ploieti, care era în curtea Regimentului 27 Infanterie. Aveam câteva pavilioane, care erau ale noastre, pân în bombardamentul din 5 aprilie Pe 4 aprilie, fusese bombardamentul din Bucreti. A fost distrus toat calea ferat, captul strzii Grivia pân la Chitila a fost distrus toat aceast structur de ctre aviaia american i, a doua zi, a fost bombardat Ploietiul. Cazarma noastr se afla chiar în zona rafinriilor. Tot cartierul acela a fost distrus, împreun cu cldirile noastre. Noi am apucat de-am supravieuit i ne-am mutat la Slnic de Prahova, într-o tabr, coal profesional, erau nite construcii fcute de scândur, nite barci. 19

22 M-am integrat în viaa tumultoas a rii, dup 23 August, pe care eu îl consider, totui, un act necesar, pentru c, dac rzboiul ar fi continuat pe teritoriul rii noastre, ar fi fost atât de îndârjit i cu condiii de aprare ale trupelor germane, naziste, încât, poate, cea mai mare parte a localitilor noastre ar fi fost distrus în totalitate. i n-am mai fi apucat s beneficiem, aa cum a beneficiat Germania, de planul Marshall, pentru c, v dai seama, într-o ar prpdit, cum era România, n- am mai fi apucat s intrm în calculele unor conductori ai politicii mondiale a timpului, mai ales c intrasem în sfera URSS. Am participat la destructurarea sistemului defensiv german de pe Valea Prahovei, ca elev al colii Militare Nr. 1 de Ofieri de Rezerv, în calitate de comandant de grup de pucai. Am fost trimii în câteva operaiuni mai importante de lupt pe Valea Prahovei, la dispoziia Corpului 5 Armat, care avea sediul la Breaza (era comandant, atuncea, gl. Vasiliu-Rcanu), aciuni care s-a desfurat în condiii deosebite. Adic nu exista o linie a frontului. Aveai ansa s fi fost împucat de un inamic, din spate, din dreapta, din stânga, zon plin de verdeuri, s zic aa (de vegetaie) de pduri, pân ne-au înlocuit trupele regulate, care se întorceau de pe front i care urmreau grosul trupelor naziste.pentru o astfel de aciune, am primit medalia Brbie i credin cu spade. i atât, pentru c, dup aia, colile militare s-au desfiinat, am fost trimii la uniti i am rmas, m rog, în ateptarea unor vremuri mai bune. -Detalii, situaii-limit trite care v-au marcat! -Ce s mai zic? Aveam relaii camaradereti, freti cu toi camarazii mei de arme, s zic aa. Am participat la destructurarea Diviziei de specialiti nemeti care se concentrase la Ploieti i plecase ca s se retrag spre Germania, pe Valea Slnicului i ne-am întâlnit cu ei, i-am dezarmat, i-am luat prizonieri, cum s spun, împreun cu comandantul lor, generalul lor, i le-am fcut o zon, unde i-am inut câtva vreme prizonieri. Le ddeam mâncare din mâncarea noastr, igri. I-am omenit. Eram în relaii umane. Când au venit s-i ia trupele sovietice, au plâns, pentru c tiau ce îi ateapt. Ca un fapt amuzant, ca s zic aa, eu eram garda de corp, eu i cu un coleg de-al meu, nu-mi mai aduc aminte cum îl chema, garda de corp a comandantului meu, nu mai mi-aduc aminte, a locotenentului meu, care era locotenent de grniceri. Îl chema Petre Iliescu. Un om minunat, pe care îl însoeam în permanen. oferul mainii, un Porsche de 6-8 locuri, foarte mare, a comandantului german, era prizonierul nostru, dar îl îmbrcasem în haine de-ale noastre, ca s trecem printre rui, de nu aveam probleme. Avea o culoare neagr, ceva, o culoare închis maina. O main puternic, iar noi nu aveam un om priceput, care s-o stpâneasc, decât oferul lui adevrat. Dup aceea, am distrus bateria antiaerian, de la Cornu-de-Sus, de pe Prahova, acolo unde iau fcut boierii de-acum vile. La Cornu-de-Sus era o baterie în apropierea oselei naionale, pe care o supraveghea i asigura retragerea trupelor germane. Am încercat s intrm direct, am fost primii cu salve de automate. Erau foarte organizai i ne-am strecurat noaptea, târâ, ajutai de localnici, pân am ajuns chiar sub nasul lor. i când a început ziua, am cerut s se predea i, pân la urm, s-au predat. Au fost discuii mari. Un ofier nu vroia, comandantul vroia i i-au dat seama c puteam s-i executam în câteva minute, de nu mai rmânea nimic din ei. S- au predat, în schimb, au distrus aparatele de ochire, au predat armamentul, tunurile, aa cum erau, m rog. Îmi aduc aminte c eram ud, era roua aia de diminea i cu toii eram uzi leoarc. În pregtirea de asalt, eu aveam fiecare ase grenade în sacul de merinde i un pistol automat Bereta, cu încrctoare de 40 de cartue. Nu mai exist azi. i-mi aduc aminte c am scos grenada, pentru pregtire la asalt, c aruncam întâi grenade i, apoi, porneam la atac. i, ca s vedei mentalitatea cazon, de grij fa de armament, mi-am scos capela i am pus grenada pe capel, s nu se umezeasc. i am aipit, pentru câteva 20

23 momente. i, parc, am avut un vis, cu potaul care venea acas i anuna moartea mea. Am vzut-o pe mama în curte, plângând. Cum s spun, dup aia, am avut nite aciuni pe lateila, pân ne-au înlocuit trupele regulate. Noi nu aveam putere mare, pentru a aciona contra unor uniti nemeti mari. A trebuit, când am plecat noaptea, din Slnic, ctre Breaza, s renunm la armamentul greu, pentru c nu mai aveau pe unde s treac brandurile i tunurile de însoire pe crrile de însoire. Mergeam pe poteci i am fost numai pucai, puini, care se puteau strecurau. A fost o perioad de foarte mare încordare. Atunci când ai frontul în fa, exist traneele cu adversarul, tii unde s te uii. Era ca i cum te-ar arunca dintr-un avion într-o zon necunoscut, ateptând o împuctur de oriunde. Ei erau împrtiai peste tot, erau dezorganizai, apucaser fiecare s fug, pe grupe, pe plutoane, în toate prile, m rog. Am primit informaii c, la Breaza, undeva, germanii atac localnicii, le luau mâncarea, le luau vite. Ne-am dus i am sosit când plecau ei de-acolo. Încrcaser saci cu merinde, chiar în margine. Au încercat s fug. Am tras câteva rafale, maina din fa s-a blocat 90 i ceva, cam o sut erau acolo. I-am luat noi, le-am luat armele i i-am dat în primire, cum se zice. Noi ne ocupam cu prinderea lor, trgeam, iar, apoi, îi luau alii. Am luat o garnitur plin cu soldai, i vii, i rnii. Mi-aduc aminte, nu tiu în ce zon era, am dat de-un grup din tia, care, tot aa, se ocupau cu jefuirea populaieii i, când ne-au vzut pe noi, au început s trag. Mi-aduc aminte c am tras un încrctor întreg într-o main Am auzit nite ipete, tiu eu, poate c muriser câiva. in minte c sreau din caroserie, din ua care se lsa la camion (oblon, aa!), tiu c sreau buci de achii din oblon, dar nu am mai vzut ce se întâmpla, cine mai era înuntru. M rog, cum a fost, a fost. În rest, tot aa, aciuni mrunte, pe grupe i plutoane. Ei erau speriai, nu mai aveau conductori. Muli ziceau sru-mâna!, dar nu tiau c îi ateapt tovarii, s-i duc în Siberia. M rog, c i ei au fcut ru, acolo unde au fost! Dup aia, am mai avut o concentrare, dup ce m-au desconcentrat, în 45, i am fost trimis la Divizia 2 Munte. Deja se terminase rzboiul, înspre toamn, parc, în 45. La Comandament, am stat i acolo o perioad, m-au desconcentrat iari, am început la studii, mi-a venit iar o chemare, m-au trimis la Câmpulung, la o coal de Chimiti. Am fcut dou luni de perfecionare, dar, probabil, pentru c s-a interzis armamentul chimic, nu m-au mai folosit. Nu tiu dac pe brevetul meu scrie specializarea, nu mai tiu ce. E, am rmas cu gradul de sergent, sergent am ieit. Dac m chemau, m-a fi dus. Am primit gradul de plutonier, în Târziu. Nu conta pentru mine, puteau s m fac general, studiile contau. Puteam s fi rmas soldat. Nu aveam dorina de a avansa. Ce s zic? Am avut perioade care m-au marcat. Vreo trei ani de zile, am stat la ar. Dup mama mea, mi-a murit i sora mea cea mare. Acesta este rzboiul, treab animalic, nu mai este treab uman! 21

24 CLIPE DE ISTORIE TRITE LA MEDGIDIA Slt. (rtr.) Nichita N. Traian - Preedintele ANCE Regina Maria, Subfiliala Medgidia La temelia patriei noastre stau osemintele a mii i zeci de mii de eroi care i-au dat vita i sufletul pentru îndeplinirea datoriei sacre de aprare a gliei strbune. Eroii, martirii i veteranii de rzboi au dus greul luptelor pe fronturile rboaielor din toate timpurile pentru ca noi astzi s fim ceea ce suntem. Ziua de a fost declarat Ziua Veteranilor de Rzboi. În întreaga ar au avut loc manifestri i activiti dedicate întâlnirii cu veteranii în via în localitile în care mai exist asemenea personaliti. O asemenea întâlnire cu încrctur emoional a avut loc la Cercul Militar în sediul Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria, Subfiliala Medgidia. Prezena celor 8 veterani din al II-lea Rboi Mondial din totalul de 13 în via, a marcat un moment impresionant în faa celor prezeni. Primarul municipiului Medgidia, Ing. Marian Iordache, Lt. Col. Ceku Iulian din partea Garnizoanei Medgidia i domnul Nichita Traian, preedintele ANCE Regina Maria, au întreinut convorbiri i elogiat aportul adus pentru aprarea pmântului sfânt al rii de pe fronturile unde au luptat. S-a intonat imnul de stat, iar vârstnicii octogenari s-au ridicat în picioare, având mâna la inim, lcrimau fr voie i triau bucuria momentului creat special pentru ei. Din adânca linite sufleteasc, se vedeau pe feele lor ridurile anilor, a greutilor prin care au trecut, dar cu minim putere în glas mai povesteau despre vacarmul rboiului. Recunotina lor fa de noi, cei prezeni azi în primul plan al vieii sociale, este c nu i-am uitat i le oferim tot sprijinul, atenia i ascultarea celor mrturisite cu durere din infernul exploziilor, a rcnetelor de durere i disperare în faa morii de pe frontul rzboiului. Cei prezeni fiind mult mai tineri fa de ei, i-au îmbriat, încurajat i ascultat psurile cu dragoste i cldur. La intrarea în sediul Naionale Cultul Eroilor Regina Maria, Subfiliala Medgidia s-au bucurat nespus c exist în municipiu un loc amenajat al istoriei care nu a fost uitat. i-au depnat amintirile în comentariu cu cele expuse despre istoria neamului românesc. Au realizat fotografii spre amintirea lor peste timp. Ii putem enumera: 1. Velia Ismail August 1920; 2. Selim R. Ismail 6 August 1921; 3. Encic S. Niculaie 28 Noiembrie 1923 care, cu ochii umezii de lacrimi asunse, povestea în faa celor prezeni trauma rzboiului pe pmânturi strine (Ungaria i Cehoslovacia). Cu vocea tremurând i înneccioas, cu privirea vioaie i atent asupra documentelor expuse, comenta cu plcere amintirile evideniate în realitile existente ale fotografiilor din sediul Cultul Eroilor. Tria o mare bucurie c la ceas aniversar se afla înconjurat de camarazii si care au mai rmas în via, depnându-i amintirile. 4. Danciu N. Aurel 12 Octombie 1922; 5. Stoianu Gheorghe 6 Mai 1923; 6. Omer Iusein 21 Noiembrie 1922; 7. Minciun Ion 15 iunie 1915; 22

25 8. Târncop Elena 5 Octombrie 1932 (vduv de rzboi). Aceti veterani aflai înconvoiai de vârst, au lsat fapte de neuitat pe locurile confruntrilor, pilde ale brbiei din ara i neamul din care s-au perpetuat de-a lungul istoriei. Dac sfinii sunt imortalizai în icoane, eroii în monumente i mausolee, atunci putem spune c veteranii pot fi icoane vii ale armatei Românei. Închei prin versurile inspirate de prezena lor, fiindu-le dedicate: E plin glia neamului de oseminte Adunate i rânduite în morminte, Slvite în altarele credinei Sub semnul crucii, rugciunii i recunotinei. Veteranii sunt icoane vii. Puini sunt supravieuitorii marilor tragedii. Prin laud i onoare s-i slvim, Iar la orice manifestare s îî pomenim. Col (rtr.) Andreescu Mihail Gavril UN VETERAN AL ROMÂNIEI MARI În cadrul activitilor de omagiere a veteranilor de rzboi, din cel de-al doilea rzboi mondial, organizate în acest an de ctre Asociaia Naional Cultul Eroilor Regina Maria Filiala Constana, cu prilejul aniversrii a 70 de ani de la terminarea rzboiului, s-a înscris i deplasarea fcut de mine i lt.col. (rz.) Dan Nicolau în oraul Hârova, în vederea documentrii, pentru realizarea unei cri privind pe toi eroii acestui ora. Deplasarea s-a fcut în ziua de , iar aici am fost însoii de ctre o funcionar a serviciului social al primriei, care ne-a condus pe rând la fiecare din cei 5 veterani de rzboi care mai sunt în via. Este de remarcat faptul c în anul 1992, când s-a promulgat Legea Veteranilor de Rzboi, în Hârova erau în via 78 de veterani dintre care 60 în evidenele Ministerului Aprrii i 18 în evidena Ministerului de Interne. I-am vizitat pe fiecare dintre cei 5 veterani în via i i-am rugat, înregistrând convorbirea, s ne povesteasc tot ce-i mai aminteau de ani de rzboi. Astfel, am fost la locuinele veteranilor SPIRCHEZ ION, MIRESCU TEFAN, FÎNTÂN CONSTANTIN, IONACU STAN i CANTACUZ CONSTANTIN, toi trecui bine de 90 de ani i cu nenumrate probleme de ordin medical specifice vârstei, dar în special suferinelor i condiiilor deosebit de grele pe care au fost nevoii s le suporte în rzboi. Dintre acetia m-a impresionat în mod deosebit dl. SPIRCHEZ ION trecut bine de 95 de ani, dar cu o minte ascuit i cu o memorie bun, care a reuit s ne dea informaii complete, atât despre anii de rzboi petrecui de el, cât i despre majoritatea veteranilor din localitate, deoarece, în calitate de Delegat al Asociaiei Judeene a Veteranilor de Rzboi Constana, în anul 1992 a întocmit fiele de veteran pentru toi cetenii din Hârova, care luptaser în cel de al doilea rzboi mondial. La sfârit l-am întrebat dac i-l mai amintete pe veteranul Marinescu Dumitru, i dintr-o dat i s-a luminat faa i în cuvinte laudative, mi-a spus c acesta luptase întâi pe frontul de est pentru a-i elibera ara, el fiind nscut în Basarabia, iar dup aceea, pe frontul de vest, împotriva Germaniei, numindu-l veteran al României Mari. Mi-a plcut aprecierea fcut i am folosit-o drept titlu al articolului i i-am spus c, cel despre care vorbise atât de frumos este socrul meu. Folosind aprecierile dlui Spirchez, documentele oficiale i relatrile membrilor de familie, în cadrul aciunii Eroul din familia mea, m-am hotrât s scriu câteva cuvinte despre faptele de arme ale socrului meu, ca o compensaie moral post mortem, a faptului c de câte ori încerca s-mi povesteasc câte ceva despre rzboi, nu-i ddeam suficient atenie, motivând probleme urgente de serviciu. Veteranul Marinescu Dumitru s-a nscut în Basarabia pe vremea când 23

26 aceasta fcea parte din România Mare, respectiv în Familia sa a fost numeroas, fiind în total zece frai, fapt ce l-a determinat ca la vârsta de 15 ani s plece în Dobrogea ca s-i fac un rost în via, i a reuit. Iniial a lucrat ca vizitiu la un boier pe nume Mandaie din comuna Grdina, iar în 1939, când avea numai vârsta de 24 ani, s-a cstorit cu o fat din comuna Ciobanu, Elisabeta, de 16 ani, care înc de la acea vârst se ocupa de gospodrie, deoarece mama îi murise în urm cu un an i nu-l mai avea decât pe tatl su. În acelai an, cu câteva luni înainte de închiderea granielor, socrul meu pleac în Basarabia s- i anune familia despre cstorie. Aici afl c prinii i-au murit într-un bombardament al ruilor i c cei nou frai ai si fuseser luai spre îngrijire i cretere de ctre rudele prinilor. Mergând s-l vad pe fiecare, l-a impresionat în mod deosebit cel mai mic, Nicuor, care era plin de rni i neîngrijit i a hotrât s-l ia cu el în Dobrogea. Aa a ajuns la Ciobanu un nou membru al familiei, Nicuor, care a fost primit cu toat dragostea de ctre soacra mea i care, din acel moment, i-a devenit mam pân la moarte. La 28 iunie 1940, Basarabia a fost luat de rui i graniele s-au închis, fapt ce nu i-a mai permis socrului meu s-i viziteze familia decât peste 27 de ani, în anul În acelai an, familia Marinescu se mrete cu înc un fiu, Ion, spre bucuria tuturor, iar obligaiile i rspunderile familiei au crescut. Cu toate acestea, în anul urmtor, când s-a dat ordinul de încorporare pentru a se declana rzboiul de eliberare a Basarabiei, socrul meu a fost printre primii care s-a înrolat cu dorina i credina c i efortul su în lupt va contribui la eliberarea rii în care se nscuse. La 22 iunie 1941, când Marealul Antonescu a dat ordinul Armatei Române s treac Prutul, soldatul Marinescu Dumitru, în vârst de 26 ani, fcea parte din Regimentul 6 Infanterie i se afla în primele rânduri. Cu unitatea din care a fcut parte a participat la lupte înverunate pe colinele de la Corneti i iganca, ajungând pân la Odesa i la Cotul Donului, unde au fost luai prizonieri peste o sut de mii de militari. Toi acetia au fost inui în lagr un an, urmând s fie deportai în Gulagul din Siberia. La începutul lunii octombrie 1943 se ivete o oportunitate de a scpa din lagr. Astfel, cei care voiau s se înroleze ca voluntar în Divizia Tudor Vladimirescu i s lupte contra nemilor nu mai erau deportai în Siberia. Soldatul Marinescu Dumitru, la fel ca i ali zeci de mii de soldai, accept aceast variant în sperana c atunci când v-a scpa de rzboi s se poat întoarce acas la copii i la soie, iar sacrificiul a meritat. Divizia Tudor Vladimirescu, dup o prealabil pregtire, în noile condiii i cu o nou comand primete botezul focului la Vaslui, ca mai apoi, alturi de armata român s lupte cu pierderi grele la eliberarea Transilvaniei de nord i la Campania din Ungaria. De asemenea a participat la luptele din Cehoslovacia i în Austria de est, militarii diviziei primind întotdeauna cele mai dificile sectoare de front i având cele mai mari pierderi umane. În august 1945, soldatul Marinescu Dumitru este lsat la vatr i se întoarce la familie. Aici încep alte griji i alte probleme. Trebuie s se integreze în noua societate, determinate de intrarea trupelor sovietice în ar i instaurarea statului comunist. Se mut în oraul Hârova, unde iniial primete o locuin social, iar în anul 1952, când familia i s-a mrit, 2 aduli i 5 copii, i-a cumprat o cas, mai veche, pe strada Plantelor la nr. 1, pe care a recondiionat-o i unde a trit pân la sfâritul vieii. A lucrat la cooperativa de consum din localitate în vechea sa meserie de crua, principala sa activitate fiind aceea de a aproviziona toate magazinele din ora cu lapte. Zilnic, se trezea la ora 5 dimineaa, muli locuitori ai oraului potrivindu-i ceasul dup zgomotul fcut de roile docarului. S-a bucurat de mult respect din partea tuturor locuitorilor oraului i a ajutat foarte muli oameni, în special pe cei srmani. A cununat un numr de 13 perechi de tineri cstorii, iar de botezat a botezat pe toi copiii acestora, fr a le mai ti numrul. La srbtorile religioase, Pate i Crciun, în fiecare an, în casa lui na Mitic i a naei Veta se adunau peste 10 familii de fini. i astzi, la 23 de ani dup ce s-a înlat la ceruri, oamenii din Hârova vorbesc cu respect despre familia Marinescu, iar când eu i soia mea ne întâlnim cu vreunul dintre finii botezai de socrii mei, ni se adreseaz cu formula de respect Naule i Na. În acest an când vor fi comemorai toi veteranii din cel de-al Doilea rzboi Mondial, la loc de cinste va fi i veteranul Marinescu Dumitru care, de acolo din ceruri, unde lupt tot pentru ara sa 24

27 România, va afla c înc îl iubete i îl respect întreaga familie i toi cetenii oraului care îl cunosc. Col. (r) Remus Macovei Respect venerabilului veteran Alexandru ooi Joi, 26 martie 2015, am însoit reprezentanii Centrului Militar Zonal Constana i ai comandamentului Flotilei în vizita pe care acetia au fcut-o unui veteran de rzboi. Am avut privilegiul de a fi alturi de Alexandru ooi cu ocazia împlinirii vârstei de 103 ani. De o vivacitate deosebitbit acesta ne-a uimit cu amintirile sale. Alexandru ooi s-a nscut pe 28 martie 1912, în comuna Bâlteni, judeul Gorj, unde a locuit pân la împlinirea vârstei de 7 ani. În anul 1919 s-a mutat cu familia în comuna natal a tatlui su, Petiani, unde a urmat cele cinci clase primare. A sosit în Constana în anul 1929, s-a angajat ca muncitor necalificat la Astra Român, actuala Oil Terminal, ulterior lucrând în domeniul petrolier pân la pensionare. A fost încorporat la Regmentul 37 Artilerie A.A. din Drobeta Turnu Severin. Din aceast perioad îi aduce aminte despre faptul c a partcipat la instruirea militarilor ardeleni, având probleme cu cei maghiari care refuzau s vorbeasc românete. În anul 1943 a luptat în cadrul Regimentului 37 Artilerie A.A. în Crimeia. Dup întoarcerea de pe front, în primvara anului 1944, s- a stabilit definitiv în Constana, primind locuin în cartierul petrolitilor, din zona strzii Caraiman. La 11 iunie 1944 a fost martor la bombardarea intreprinderii, de ctre aviaia sovietic, scpând ca prin minune din zona rampei de descrcare, care a fost incendiat. Imediat dup rzboi s-a cstorit, are o fat care a devenit profesoar de limba englez, actualmente fiind stabilit în Germania, la fiul ei, care este electronist la o societate din Berlin. Soia sa a decedat acum doi ani. În 1983 a ieit la pensie, dup 44 de ani, 3 luni i 3 zile de munc. A participat la diferite evenimente aniversare organizate de ctre Oil Terminal, cu aceste ocazii uimindu-i pe cei prezeni cu datele tehnice extreme de precise pe care le deinea despre intreprindere. La cei 103 ani se menine în form fcând dou ore de gimnastic zilnic i îngrijind grdina de flori din faa casei. Nu ezit s lucreze i în grdina, mândrindu-se cu cele 100 de fire de roii. Din când în când mai ciocnete un pahar de uic cu prietenii care-l viziteaz. Permanent a avut numai cuvinte de laud pentru Armata Român, care reprezint sperana de mai bine a românilor. La muli ani, domnule Alexandru ooi! 25

28 S ACORDM TOT RESPECTUL VETERANILOR CARE MAI SUNT ÎN VIA Col (rtr.) Andreescu Mihail Gavril În acest an se împlinesc 100 de ani de la Primul Rzboi Mondial i 70 de ani de la terminarea celui de-al doilea. Pentru comemorarea acestor evenimente, Guvernul României a hotrât declararea acestui an ca ANUL VETERANILOR DE RZBOI. Conform datelor istorice, intrarea României în cel de-al doilea rzboi mondial s-a fcut la data de 22 IUNIE 1941, când armata român, la ordinul la ordinul conductorului statului la acea dat: V ORDON TRECEI PRUTUL, a trecut grania dintre România i Basarabia pentru a readuce în strveche vatr strmoeasc a României Mare teritoriile furate, ale Basarabiei, Bucovinei de Nord i inutul Herei. Înfrânt la Stalingrad, în 1942, armata român a întors armele împotriva Germaniei, pentru reîntregirea rii, mcar cu Transilvania, care ne fusese rpit prin odiosul Tratat de la Viena i a pornit lupta pentru eliberarea Ardealului. În acest context, în acest an, vom omagia i în oraul Techirghiol pe toi veteranii din cel de-al doilea rzboi mondial, care mai sunt în via, precum i pe vduvele veteranilor, care s-au dus s lupte i în ceruri. Astzi 30 Martie 2015, la primria din localitatea Techirghiol au fost invitai oficial veteranii i vduvele celor 30 care nu mai sunt printre noi, pentru a le fi înmânate biletele de cltorie gratuit pentru anul în curs. Muli dintre acetia, trecui bine de 90 de ani i imobilizai la pat i-au delegat membrii de familie s-i reprezinte i s le ridice documentele. i totui, printre cei care au venit personal a fost i AVAMIL CADÎR, sau BABAI cum i se mai spune în ora, care va împlini în acest an, la data de 22 mai, 94 de ani. Îi urm cu aceast ocazie LA MULI ANI!, s treac cu bine de 100 de ani pentru c merit pentru tot ce a fcut pentru aceast ar. Dei locuiete la mai bine de 1 Km de primrie, încet, încet, în baston a ajuns aici, nu atât c ar fi avut nevoie de tichetele gratuite, pentru c nu mai poate merge i nu mai are unde s se duc, ci pentru a mai vedea lumea din ora, i pentru a le arta c, la cei 94 de ani ai si, este înc în putere i întotdeauna se prezint la chemrile instituiilor publice ale statului român, aa cum a fcut-o i când a fost chemat la oaste. Dup ce i-au fost înmânate documentele, vzându-l cât de greu cobora scrile, l-am rugat s m lase s-l conduc acas cu maina. Aici, doamna Nezaet, soia acestuia, mi-a oferit o cafea i profitând de aceast ocazie, l-am rugat pe nenea Cadîr s mai povesteasc cum a fost în rzboi. Cu greutate, dar totui cu mult precizie a datelor, mi-a relatat c s-a nscut în satul Grniceri, sar care aparine de comuna Negru Vod. La vârsta de 21 de ani, povestete nenea Cadîr mai departe, la a fost încorporat în armat, în Regimentul 6 Antiaerian din Galai. Iniial, a luptat pe frontul de est, iar în 1944 când s-au întors armele împotriva nemilor, a luptat i pe frontul de vest. Cu regimentul su, în funcia ce a îndeplinit-o de comandant de grup cerceta, a participat la eliberarea Transilvaniei, a luptat în Ungaria, Cehoslovacia, ajungând pân la Viena, iar în urma capitulrii Germaniei la 9 mai 1945, s-a întors în ar. Mi-a mai povestit c atunci când a plecat la lupt pe frontul de vest, regele Mihai al României, care se afla la Braov, a decorat mai muli ostai din regimentul su pentru fapte de arme, lui fiindu-i decernat medalia BRBIE I CREDIN, clasa III, pe care o poart i astzi cu mult mândrie, la ocazii festive. 26

29 Mi-a povestit mai departe ce s-a mai întâmplat pe front. Multe, foarte multe, în special suferine, foamete, pduchi i cum muli camarazi de arme i-au murit în brae, rugându-l s le transmit familiilor ultimele lor gânduri dinainte de moarte. Pentru multe dintre aceste familii, în special din Dobrogea, a reuit chiar s le transmit cuvintele de adio, ale copiilor, soiilor i frailor lor czui în lupt pentru a-i apra ara. La a fost trecut în rezerv cu gradul de frunta, dup 2 ani de lupte grele în care a vzut moartea în fiecare zi. Puini dintre cei plecai în rzboi pe frontul de vest au reuit s mai scape cu via, bilanul campaniei fiind de peste de victime, dintre care de mori, rnii i disprui. Întors acas, a trebuit s se integreze în noua societate. S-a cstorit în anul 1950 cu doamna NAZAET, cu care i în prezent, dup 65 de ani, este împreun i se ajut reciproc pentru a depi greutile zilnice i povara btrâneilor. Dup rzboi a muncit ca tractorist la IAS Negru Vod, iar din anul 1963, când s-a mutat în Techirghiol, a lucrat în aceeai meserie la IAS Agigea. De 52 de ani locuiete în Techirghiol, într-o cas modest, situat pe B-dul Victoriei, nr. 30A, bucurându-se de tot respectul cetenilor oraului, cât i al primarului Stan Adrian, care în fiecare an îl invit la toate aniversrile i zilele festive cu caracter naional, oferindu-i, atât lui cât i celorlali veterani i vduve, premii în bani, alimente, precum i diplome care marcheaz evenimentul srbtorit, una dintre acestea, fiind expus la loc de cinste în casa lui nenea Cadîr. Când i-am spus c tot ceea ce mi povestise va face obiectul unui material publicat în revista ARMA PONTICA, i-au dat lacrimile de bucurie i m-a rugat s-i aduc i dumnealui un exemplar, pentru a le arta celor patru copii, zece nepoi i trei strnepoi, cine a fost i ce a fcut pentru ara lui, pentru ca acetia s duc mai departe dragostea de ar i a-i omagia pe cei care au luptat pentru aceast ar. La plecare i-am strâns mâna i i-am promis c voi reveni s-l vd de câte ori voi avea ocazia. El m-a rugat s pun lâng acest articol o fotografie de-a sa din pe care sta scris AMINTIRE: CA O AP TRECTOARE ESTE OMUL PE PMÂNT, ASTZI JOAC I PETRECE, MÂINE ZACE SUB PMÂNT, dar i astzi, dup 71 de ani de când i-a scris în câteva cuvinte întreaga via, nenea Cadîr triete i va mai tri înc muli ani cu mult demnitate i respectat de toi cei care îl cunosc. Cu toii, noi, cetenii din Techirghiol, îi urm mult sntate i multe bucurii BABAI CADÎR. 27

30 70 de ani... Lt. col. (rz) Dan Nicolau...de la Victorie! Victoria cui? A noastri Împotriva cui? Tot împotriva noastr, cci aa se deseneaz rzboaiele: oameni împotriva oamenilor! Am luptat pe dou fronturi. Dac am socoti mizeria fizic i cea sufleteasc a rzboiului, în mod cert chiar pe mai multe. Singura VICTORIE este aceea c un rzboi s- a sfârit! De-am înva din asta! Bunicii i strbunicii, cei care au mai supravieuit, s-au întors acas, cei care nu erau rnii sau mutilai, cu rni i mutilri în suflet. Dar ceilali? Undeva, departe de pmântul care i-a nscut, sunt sute dintre aceia care nu s-au mai întors. Un veteran de prin Vadu Oii - Mirescu tefan, 93 de ani, - fumeaz de 80-! (anul 2015 este Anul Veteranilor!) ne povestea cum c cei czui erau pui câte 5 într-o groap (vlguii, spau mai puin!), desculi i chiar fr îmbrcminte, pe care o foloseau supravieuitorii. i plângeam dup ei taic, ca nete copii! Un gând bun ne-a hrnit energiile s mergem spre Vest, pe urmele lor, de-ast dat la vreme de pace, s depunem modestul omagiu al urmailor pentru c, ceea ce suntem, suntem doar pentru c ei au fost, au fcut sacrificiul suprem înainte de a-i putea sruta de adio femeile i copii. Senini, ca toi soldaii. Pas cu pas, prin Ungaria, Slovacia, Cehia, Austria, grupul neobservabil al Filialei constnene a Asociaiei Naionale pentru Cultului Eroilor Regina Maria, a pit pe aleeile create de recunosctoarele autoriti din rile menionate pentru a depune flori la cptâiul venicilor Moi. Cci sunt Moii notri! Eu de exmplu, am avut un bunic ef de cuib de mitralier la Mrti... În Primu. Minunat a fost c ataatul ad interim de la Bratislava, Doamna Arhire, a avut la îndemân delicateea de a ne face s nu ne simim singuri în Slovacia, Iar Domnul Svuic consulul de la Praga, ne-a rsfat cu o vizit a Ambasadei (celelelte chestii cu care ne-a salvat de la DEPRESIE, nu pot fi mentionate, dar AU EXISTAT!). Momentele de prezen emoionant a autoritilor locale (altele decât cele de anul trecut, dei cifra aniversar era mai rotund anul acesta!) a fost minim, comparând aici vasta desfurare de fore de la Cimitirul Ostaului Sovietic din Bratislava, cu prezene oficiale, fanfare i grzi de onoare. La Piestany (în Slovacia) i la Strani (în Cehia) - nici nu înelegem, Doamne iart-m, de ce sunt separate statele astea - am gsit locuri pe care cei de- 28

31 acolo le respect i le onoreaz. Am gsit flori proaspete pe buza Monumentului ostailor români, semn c i-a psat cuiva. Poate celor 6200 de români care sunt înregistrai oficial c muncesc în Slovacia (conform documentelor!)? Este important, oricine ar fi fost aceia, pentru c aa cum se spune, cine îi uit istoria este condamnat s o retriasc! i nimeni nu dorete asta! Lucrurile lumii acesteia/ Btute de vânturi ca trestia... ne-au adus undeva departe de cas, în locuri pe care alt dat le-a rscolit un rzboi, care locuri ne-au fcut mai sraci i mai triti, de care se cuvine s ne legm cu sufletul cci el srmanul e singurul nemuritor. Am numrat 70 de ani de când s-a curmat grozvia, ura, slbticia unui act pe care noi oamenii nesbuii l-am inventat. Credem c lecia crud despre ferocitatea omului fa de om a fost suficient. Dar ne temem c nu a fost de-ajuns. Mai credem c putimea care ne urmeaz, ar trebui s scoat din dicionare cuvântul Rzboi. i mai credem c eroi sunt toi aceea care lupt într-un mar infinit ctre stele, în coli sau spitale, cu penelul sau cu compasul, în zile i nopi de sperane, merit un viitor altfel decât trecutul pe care l-am evocat destul de srccios! ÎNTÂLNIRE DUP 70 DE ANI Col. (rtr.) Andreescu Mihail Gavril În acest an, la Techirghiol, am marcat într-un mod inedit 70 de ani de la terminarea celui De-al Doilea Rzboi Mondial. O prim etap a constituit-o curirea Parcelei de Onoare a militarilor sovietici, amenajarea zonei adiacente acesteia, precum i refacerea înscrisurilor de pe plcile comemorative. Aceast activitate o fost organizat i realizat de ctre reprezentanii Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria, coloneii (r) Andreescu Gavril Mihail, Dnulescu Ctlin i ranutraian. În ziua de 9 Mai 2015, o delegaie condus de Consulul General al Federaiei Ruse la Constana, Dl. Vladimir Volkov, din care fceau parte i doi veterani de rzboi rui un infanterist i un parautist a participat la ceremonialul organizat la Parcela de Onoare a militarilor sovietici. Din partea român au participat reprezentanii Filialei Constana a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria i doi veterani de rzboi din Techirghiol. Cei doi, Avamil Cadâr i Toma Niculae - un artilerist i un transmisionist - sunt singurii veterani de rzboi care se pot deplasa singuri, chiar dac au peste 94 de ani. Dup susinerea mai multor alocuiuni,s-au depus coroane de flori, de ctre delegaia rus si de ctre reprezentanii Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria. 29

32 Cel mai impresionant moment a fost cel în care veteranii de rzboi rui i români, dup ce i-au dat mâna, salutându-se cu deosebit respect, au depus buchete de flori la monumentul central. Cu ajutorul translatorului, veteranii români si cei rui au depnat amintiri despre luptele la care au participat în timpul rzboiului, în final constatând c ar fi bine ca astfel de nenorociri s nu se mai repete i acum la 70 de ani de la terminarea rzboiului, trebuie s se respecte reciproc, deoarece fiecare a luptat sub juramânt militar pentru ara lui. S-a inut un moment de reculegere în memoria tuturor celor care s-au jertfit în rzboi i s-a ciocnit symbolic, câte un pahar de votc. În final veteranii români i-au rugat pe oficialii i veteranii rui s respecte i ei cimitirele eroilor români din ara lor asa cum au vzut aici, la Techirghiol. Col.(r.) Dnulescu Ctlin-Polizu In memoriam... Anul 2015 a fost declarat de Guvernul României "Anul Veteranilor de Rzboi", dedicat marcrii a 70 de ani de la încetarea celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Decizia a fost luat de Guvern, la propunerea Ministerului Aprrii Naionale, având în vedere contribuia major a Armatei Române la încheierea celui de-al Doilea Rzboi Mondial, se arat într-un comunicat al Guvernului. Conform Hotrârii Guvernului României nr din 10 octombrie 2007, s-a instituit Ziua Veteranilor de Rzboi, din M.Ap.N. i M.A.I., care se srbtorete în data de 29 aprilie a fiecrui an. Este prima dat când atern pe hârtie câteva din amintirile copilriei mele, amintiri referitoare îndeosebi la tatl meu. Sunt muli ani de atunci,când elev fiind, am început s îneleg c tatl meu luptase în Al Doilea Rzboi Mondial pe ambele fronturi: i în Est i în Vest; c rnile înc vizibile pe care le avea, la brbie, la picior i îndeosebi la coloana vertebral se datorau din acea perioad, c tresririle din somn i comarurile pe care înc le avea nu erau întâmpltoare. Adesea m punea s m sui pe spatele lui i s merg cu picioarele apropiate, abia pind de la ceaf pân la calcâie, de cateva ori, pân când il mai lsau durerile. i cu toate acestea lucra de dimineaa pân seara având o extraordinar dorin de via. Mi-a relatat o mic parte din amintirile sale de rzboi, amintiri dureroase de care nu se putea despri aa de uor i de care nu dorea s-i aminteasc, dei fac parte din viaa unui om. În luna aprilie 1941 a absolvit coala de Ofieri de Geniu, iar la câteva luni de zile a plecat pe Frontul de 30

33 Est, lsând acas prinii, fraii, surorile i prietenii, rspunzâd prezent, pentru aprarea fiinei naionale i eliberarea gliei strbune, fcându-i datoria fa de ar fr murmur i ovire.a participat la luptele pentru cucerirea Odesei (septembrie 1941), apoi la marea tragedie româneasc petrecut la Cotu Donului, în 1942 înscriind pagini nemuritoare de eroism i glorie, elogia fiind chiar de Hitler, drept recompensâ fiind decorat cu Cruce de Fier. A vzut moartea i a îneles-o, fiind rnit uor de câteva ori (la brbie i frunte), a trecut cu stoicism peste frigurile nprasnce, marurile istovitoare, foame i mizerie. A czut prizonier cu aproape întreaga subunitate de pontonieri pe care o comanda i cu care lucra cot la cot (lucru care l-a favorizat, pentru c ruii se uitau la mâinile muncite ale prizonierilor i fceau diferena între ofieri i soldai, ofierii având un regim mai strict i separai de soldai) dar, a reuit s evadeze împreun cu aghiotantul lui. Drumul spre cas a fost un adevrat calvar, drept pentru care s-a rugat la Dumnezeu c dac va scpa viu, se va ruga zilnic i va ine candela aprins câte zile va tri. Având la ei duar un cuit i o busol, ocolind localitile, mergând mai mult pe jos i uneori cu trenurile de marf au ajuns dup câteva luni de zile în ar (muli dintre camarazii de arme nu s-au mai întors la casa printeasc, la soie i copii, la prieteni, osemintele lor rmânând pe pmânturi strine, fr cruci la cptâi, flori sau lumânri). Fusese dat disprut în lupt, iar când a ajuns acas la Râmnicu Srat, prinii i fraii au rmas înmrmurii nevenindu-le s cread c este viu, c triete, deoarece îi fcuser deja parastasul de 40 de zile. ntrucât unitatea din care fcuse parte se desfinase (fiind practic decimat la Cotul Donului), este încadrat în Batalionul de Parautiti înfiinat în anul 1942, comandat în august 1944 de Comandorul Teodor Dobre. Particip la eliberarea capitalei în perioada august 1944 în luptele duse la Pipera-Bneasa, Tunati i Otopeni (Batalionul de parautiti fiind pus la dispoziia comandantului aprrii zonei Pipera-Bneasa, comandat de Comandorul Anton Marin) îndeplinind funcia de comandant de pluton pionieri de asalt în Compania a 9-a parautiti, alturi de Adjutanii parautiti Batan Grigore, Oprea George, Mihai Nenciu, Sergentul parautist Tolbaru Gheorghe, Cpitanul overth tefan i alii, fiind decorat cu Steaua României clasa a V a cu Spade în grad de Cavaler. Continu s-i îndeplineasc misiunile primite, ca parautist i ca pilot pe avioanele de transport ale Escadrilei mixte de Aerotransport atunci înfiinat în cadrul Corpului Aerian Român, pân în Cehoslovacia, unde este doborât de antiaeriana trupelor germane (mai precis în Slovacia, cade cu avionul în Munii Tatra i este dus la un spital din localitatea Piestany, în 1945). Ca urmare a acestui accident soldat cu fisurarea mai multor vertebre la coloana vertebral, dup dificila operaie cu transplant de os de la picior, rmâne imobilizat la pat, în ghips de la genunchi pân la gât, aproximativ opt luni. Revenind în ar, îi reia activitatea în diferite Comandamente de uniti dezamorsând bombe i focoase, anchetând accidente din punct de vedere tehnic, în ultima unitate militar respectiv Brigada 2 Cavalerie având funcia de Cpitan inginer. Starea de sntate nu i-a mai permis s i desfoare activitile la cei mai înali parametri, fcea parte din veche armat regal, aa c a trecut în rezerv cu gradul trei de invaliditate. Nu a dorit i nu a fcut parte din membrii Partidului Comunist Român. A murit într-o diminea de 25 octombrie în urma unui infarct miocardic acut! Cinste i recunotin venic unor asemenea eroi! 31

34 Festivitatea de premiere a câtigtorilor participani la cea de-a treia ediie a concursului EROUL DIN FAMILIA MEA de Emil-Corneliu Ninu Miercuri, 20 mai a.c., orele 17.00, la Cercul Militar Mangalia, a avut loc festivitatea de premiere a celor mai bune lucrri, având drept tem omagierea i recunotina celor care s-au jertfit pentru împlinirea marilor idealuri ale poporului. Aflat la cea de-a treia ediie, concursul Eroul din familia mea a debutat în 2013, adresându-se, initial, elevilor i cadrelor didactice din colile mangaliene. Privit, la început, cu neîncredere i nedumerire chiar, numrul compunerilor a crescut de la an la an (12, 16 i, în acest an, 25 de lucrri). În afara obiectivelor majore, menionate mai sus, de reluare a unei tradiii neglijate dup 1947, privind cultul eroilor neamului, preocuparea major a fost i de cultivare a unor deprinderi i priceperi de comunicare, pe o palet stilistic larg, mergând de la stilul beletristic la cel tiinific i chiar publicistic. Întâmplrile dramatice relatate epic de autori, marcai, de regul, de pierderea sau suferinele suferite pe câmurile de lupt, s-au îmbinat cu portretele, nu neaprat sumare, cu extrasele din presa vremii i chiar cu jurnalul de front, evideniind, în ansamblu, grija fa de cei dragi, lsai acas, prini, soii, copii i sperana (deseori neîmplinit) de a se revedea cât mai curând. Alteori, la vârsta minor, adolescentin sau matur, paginile trimise au cuprins eseuri filozofice cu reflecii amare despre om i vremurile sub care se afl, împuse de o istorie zbuciumat, îneleas ca o necesitate acceptat, dar i ca efect al unui destin nefavorabil. Noutatea acestei de-a treia ediii o constituie faptul c el a luat o anvergur deosebit, printre concureni înscriindu-se i participani din Bulgaria (Obrocite-Balcic i Varna). Dar iat cum s-a derulat filmul festivitii. Debutând, cum era i firesc, cu intonarea Imnului Deteapt-te, române, interpretrii corului de pensionari, al Ansamblului Folcoric Litoral, li s-au adugat vocile celor din sal. Pe fundalul proiectrii unui material deosebit (în powerpoint) al celor din Filiala Constana, despre Monumentele Eroilor din Dobrogea, scriitoarea Emilia Dabu (vicepreedinte al Subfilialei Mangalia a ANCERM) a legat punctele componente ale programului. Despre importana Zilei Înlrii i jertfa de sine a eroilor au vorbit reprezentani ai clerului, precum, din partea Protoieriei, printele Stâng Laureniu, iar a cultului musulman, imamul multisecularei Geamii Esmahan-Sultan, Halil Ismet. Invitat la microfon, dl preedinte al Filialei Constana, col. (r) Remus Macovei, aflat printre iniiatorii acestui concurs, a vorbit despre istoricul i semnificaia Zilei Eroilor, trecând în revist realizrile membrilor asociaiei, la nivelul judeului, precum i preocuprile actuale, pe linia unor parteneriate i colaborri cu asociaii i societi similare de 32

35 peste hotare. În încheiere, a punctat unicitatea acestui concurs la nivel national i i-a exprimat sperana permanentizrii acestuia, angajându-se la un sprijin neprecupeit din partea dlui. Dna ing. Naum Liana, directorul Cercului Militar Mangalia, a fcut aprecieri elogioase despre activitile deosebite ale echipei Subfilialei Mangalia a ANCERM, aa cum este aceast întâmplare fericit, concursul Eroul din familia mea. Dna profesoar Pdureanu Sanda-Elena a dezvluit câte ceva din reuitele muncii de profesor, cum ar fi, într-o lume a antitezelor i a internetului, atragerea elevilor în lumea povetilor desprinse din realitate, pe care trebuie s le descopere ei înii, pentru a le oferi, la rându-le, celor însetai de adevr. Dl comandor Mihalache Ovidiu a punctat prigoana slbatic pornit asupra unor militari, lupttori care nu i-au fcut decât datoria, în luptele cu partizanii sovietici. Din pcate, i astzi veteranii de rzboi au fost pui la index, la subsolul prezentului, de aceea, trebuie s-i evideniem, prin astfel de activiti. Primarul localitii învecinate, Duranculac, din Bulgaria, profesorul Ziumbul Medarov, a mulumit, prin intermediul translatorului, prof. M. Covaci, pentru invitaie, punctând rolul familiei, cu adevrat eroic, în contextul defavorabil al tranzitrii economiei i a dat amnunte interesante legate de sfâritul dramatic al bunicului d-sale, mort în evenimentele tragice ale unei revolte de la 1900, surprins magistral într-un monument din mijlocul localitii pe care o conduce. A încheiat prin a mulumi pentru invitarea fcut concetenilor si de a-i evidenia pe eroii din familiile lor. Dându-i-se cuvântul preedintelui Subfilialei Mangalia a ANCERM i al Asociaiei CULTUL EROILOR Mangalia, dup ce le-a destinuit celor prezeni în sal numele autorilor a dou picturi expuse pe scen, Înlarea la Cer, a elevului Li Iulian (Liceul Teoretic Callatis ) i Monumentul Eroilor Dobrogeni, a cunoscutei pictorie Marieana Oleniuc (fiic de veteran de rzboi), prof. E.C. Ninu a detaliat desfurarea unor activiti, în care au fost antrenai toi membrii celor dou asociaii, de la elevi de gimnaziu la specialiti, doctori în tiine istorice, artiti ai cetii (scriitori, pictori, cantautori, profesori, pensionari, veterani de rzboi), exprimându-i mâhnirea, totodat, c, la nivelul Ministerului Educaiei, nu exist un program naional, cu aciuni bine precizate pe linia cultului eroilor, care s presupun aprecierea, printr-un punctaj satisfctor, a activitii cadrelor didactice, prinse în înfiinarea i activarea unor cercuri colare Cultul Eroilor sau în participarea unor grupuri minimale de elevi i cadre didactice la festivitile comemorative din cursul sptmânii, când, de regul, se desfoar ore de curs. (În perioada interbelic, astfel de activiti erau trecute cu litere mari în condica de prezen!) Preocupri recente vizeaz, la solicitarea Primriei, alctuirea unei antologii cu interviuri ale veteranilor de rzboi, care înc mai vieuiesc în municipiul nostru. Urmând editarea celui de-al treilea volum care s conin scrierile concurenilor, cu probabila sa lansare de Ziua Marinei, aceast iniiativ nu se va opri aici, cci se intenioneaz i cooptarea, în anul urmtor, a cetenilor din Republica Moldova, pe ale crei câmpii de sânge au luptat, alturi, bunicii i 33

36 strbunicii notri, mai ales în ultimul rzboi mondial. Felicitându-i pe concureni, a fost adresat îndemnul reîntânirii a doua zi, pentru depunerea de coroane de flori la Monumentul Eroilor din Piaa Republicii, i a urat un clduros La muli ani! celor care au în familie persoane cu numele Sfinilor ce vor fi srbtorii a doua zi, Constantin i Elena, odat cu pomenirea Eroilor i a Înlrii. Programul artistic a fost deschis de recitrile unor elevi, versurile aparinându-le chiar acestora (Toader Loredana-Ionela, cls. a VIII-a, cu deja dou volume publicate, Beatrice-Alexandra B., cls. a VII-a, i Vldescu Gabriel, cls. a XI-a, un viitor poet). A urmat cantautorul George erban, prozator i fotograf pasionat, care a interpretat trei piese muzicale de succes, pe versurile unor doine de rzboi, culese de ctre normalitii interbelici constneni, ale poetului Ion Hagiu, Cu cciulile pe frunte, i ale scriitoarei Emilia Dabu ( Dobrogea din inima mea ). A urmat, apoi, surpriza, plcut, a pensionarilor i pensionarelor Ansamblului Litoral Mangalia, cu un bogat repertoriu, cuprinzând dansuri i cântece populare. În final, au fost înmânate diplome tuturor participanilor la concurs, iar deintorii primelor locuri, I, II i III, i ai urmtoarelor trei meniuni au primit i sume în bani, care, chiar dac au fost modice, i-au bucurat pe câtigtori. Fotografiile în grup, suntem siguri, se vor constitui de la sine în clipe de viitoare dulci aduceriaminte. Felicitri tuturor organizatorilor i participanilor, urându-le, totodat, cât mai multe ediii ale unor asemenea inspirate iniiative, care s-i nemureasc pe cei czui la datorie, pentru a asigura celor dragi un viitor pe care ei înii îl visau ca fiind fericit i luminos, fr spectrul unor noi mceluri între popoare! 34

37 Brae rnite de trecut de Toader Loredana Ionela (Clasa a VIII-a D, coala Gimnazial Nr.3 Mangalia) Ce valoare are trecutul în braele încinse de amintiri i dorine ale prezentului? Cât de viitor ne vor fi dorinele? Cât fericire se va scurge din noi, din fiecare, pentru bunstarea total? De câi eroi mai avem nevoie, pentru a fi salvai din împletirea puterilor? A fost nevoie de un suflet, de sufletul strbunicului meu, pentru a îmbunti, mcar cu puin, un destin sculptat pe cer, destinul românilor. Strbunicul Gheorghe Ion a muncit la câmp, pân la înrolarea în Al Doilea Rzboi Mondial, unde a fost decorat pentru acte de vitejie, aprarea Patriei i pentru teatrul de operaiuni în rzboi. Dup Al Doilea Rzboi Mondial, strbunicul s-a înscris în Partidul Naional rnist. Într-o zi, Gheorghe s-a dus la munca câmpului i nu s-a mai întors. Fusese arestat atât de barbar i crunt, încât oamenii legii nu i-au dat posibilitatea s-i mai vad o dat familia. Lsase doi copii acas, o soie, trei suflete ce depindeau de el, de puterea lui. Casa fiind neterminat, abia ridicat, contiina îl apsa, îl umilea. Trei ani de zile n-a tiut unde se afl. Mai mult ca sigur, nu li se prea necesar ca oamenii s tie pe ce pmânt vor da roade, ce soare înclzete acele pmânturi i nici ce suferine aveau s mai îndure. La un moment dat, probabil c suferina fizic devenise un dar, o alinare. Te fcea s te concentrezi asupra dealurilor violete i fântânilor de rou ale corpului tu, energia era canalizat ctre strpungerea durerii, era un lucru vital, s supravieuieti. Îns, cu cât supravieuiai mai mult timp, cu atât mai mult meritai s mori. Supravieuiai, deci erai dedicat scopului tu, celorlali trdtori, iar trdarea patriei, spuneau ei, merita exterminarea. Ei urmreau ura, btile între deinui fiind dese i nu aduceau niciun profit patriei, îns ura, durerea, suferina absurd, târâtoare prin minte le ddea cea mai puternic satisfacie creat vreodat pentru aceste specii din categoria omului. Strbunicul Gheorghe fusese închis la Gherla, cât a stat acolo, a muncit forat la mina de crbune, legat de picioare i torturat, spre a fi dezlegat de familie i de amintiri. Dup o perioad, a fost mutat la Penitenciarul din Botoani, iar, dup doi ani, la cel din Galai, unde, dup spusele lui, a avut cea mai grea detenie. Clii din închisori îi bteau, îi umileau, iar, dac, de durere, se scpau pe ei, îi puneau s-i mnânce fecalele. Erau btui pân leinau, udai cu ap rece ori ghea, biciuii din nou i aruncai grmad unii peste ceilali. Credina în Dumnezeu i dorul de copii i familie îi fceau s reziste cât mai mult. Se povesteau lucruri groaznice, cei care erau mai miloi cu ali arestai erau pui s-i bat pân aproape mureau. Rzboiul i închisorile politice au fost i vor fi mereu iadul viu pe acest pmânt. A fost o greutate fizic, a organismului, când sufletul se afundase tainic de mult în betoanele închisorii, iar sperana se scurgea pe gratiile îngheate de atâtea orori. Secundele se sprgeau în minute, minutele se sprgeau în ore, iar orele în apsri casante. Au tiut s respire aer de dor, înelegând c se infiltrase în ei i praf mistuitor. Plmânii deveniser o pudrier îmbâcsit, se revrsa din ea praf de carcer i absorbea gheaa ocular. Zece ani de pucrie nu vor trece în veci uor, iar, atunci când o sprâncean de speran se nate din nou, scopul învie i ateptarea va avea un rspuns, un premiu înzestrat cu fericire, cu mulumire, triri eterne i iluzionare, dar atât de strine de cei din închisori, încât par o glum cu gust dulceag, impregnabil în minte i în inim. Sperana aceasta se împrise ferice în doi, strbunicul i strbunica. Dup cinci ani, în 1956, strbunica a primit invitaie la vorbitor la Penitenciarul din oraul Baia Sprie. Rudele i stenii i-au crpat fereastr de compasiune, pentru a ajuta aceast sprâncean aspr i grea de speran. Rost de bani s-a fcut prin acele crpturi, iar, astfel, s-a prezentat la vorbitor. Dar, ajuns în acest punct de o eternitate parc ateptat, dezamgirea a srit din umbra plopului înalt i des crescut din inima strbunicii, cci invitaia fusese anulat, fr explicaii. Se simise precum o frunz prins de ramur i, totui, în btaia vântului, incapabil s zboare, ci doar s se clatine printre dorine. Vedem oameni tot timpul, dar nu ne dm seama cu cât uurin îi putem noi zri i cât de dificil le poate fi celorlali. Când doar atingerea, doar simpla conectare cu cellalt, prin vedere, poate aduce 35

38 atâtea anotimpuri de curat i iubire, pân i aceste cuvinte aparent tulburtoare, aparent de ilustrare a iubirii regsite, devin tainice, sugrumate i lipite de alte clipe, clipe purtate de trecut. Strbunica crezuse c soul ei murise, credea c acesta fusese motivul anulrii vorbitorului. Dup câteva luni, srbunica a primit de la acelai penitenciar o întiinare de plat cu somaie a unei sume de bani, fr explicaii, din nou. Gândurile strbunicii Marioara se defriaser din nou în neant, iar, brusc, o licrire posac adusese o posibilitate, strbunicul ar fi putut muri, iar banii s fie un ajutor pentru înmormântare. Acest lucru n-ar fi mirat-o, îi imagina i parc tria telepatic viaa soului ei de acolo, iar banii primii din senin au vestit i astfel de veti, în cazul unui constean arestat la acelai penitenciar, pe nume Bibicu Dumitru. Marioara se apucase s fac pomeni, parastase, lucruri fireti în cadrul acestor ocazii, momente biciuite de memorii. În anul 1959, luna octombrie, s-a eliberat un deinut arestat odat cu strbunicul (cu o pedeaps de opt ani în penitenciar i înc unul cu domiciliul obligatoriu într-un sat din judeul Ilfov). Acest proaspt eliberat le-a dat vestea c Gheorghe înc triete i c ateapt ispirea pedepsei, aa cum trebuia s fac i ei. În 1961, a venit întiinarea despre ce se întâmpla defapt. Strbunicul Gheorghe a fost eliberat în acel an, la 41 de ani, îns arta ca un btrân de 80 de ani (slab, bolnav, cu grave probleme de respiraie astm bronic, boal ce l-a urmrit tot restul vieii). Cu toii tim ce înseamn s fii legionar i câte clieuri, minciuni, câte agonii poate atrage rostirea acestui cuvânt. Marioara se descurca greu cu cei doi copii, rudelor fiindu-le interzis s o ajute. La vremea pritului, strbunica îi lua copiii cu ea la câmp. Pe bieii ei îi lsa la umbra cruei, având grij unul de cellalt. Dup trecerea anilor, strbunica a fost nevoit s-i împrumute copiii altor familii din sat, pentru munc. Biatul cel mare, Gheorghe (unchiul meu), avea ase ani, mergea cu calul de ham printre rândurile de porumb cu pritoarea, iar cellalt biat, Aurel (bunicul meu), de patru ani, a fost angajat drept cioban, iar, la schimb, era pltit punatul a câtorva oi i brânza. Stenii se amuzau copios pe situaia familiei. Dei cunoteau ceea ce se întâmpla, îi întreba pe bunicul i unchiul meu: -Ai cui suntei?... Unde i cine e tatl vostru?... De ce este arestat? Iar ei rspundeau cu tot trupul îngheat, tremurând, aproape plângând, armonizându-se unul cu cellalt: -E la pucrie, a fluierat în biseric. Urmau râsete i alte afirmaii, alte ci zbuciumate de a-i face s sufere. La coal, dei amândoi copiii învau foarte bine, nu primeau note mari, nu puteau lua premiu, cci nu aveau loc de copiii birocrailor din comuna Însurei. Cum puteau s ia ei, copii de pucria reacionar, note mari pentru premiu? Cât de dureros, cât suferin au strâns în ei, datorit acestei nedrepti practicate i astzi? Când îndemnul mamei era Înva, mam, s ajungi la ora i s i se piard urma, copiii plângeau cu lacrimi curate, iar cuvintele pulsau în suflet. Ei aveau nevoie de dreptate,... dar tim noi oare prin ce deerturi s-a mai îngropat i dreptatea asta?... În acele timpuri i înc i acum, s faci un om s se sting de suferin este o crim. Unii cred c, lovind sufletul, câtig, îns ei îi lovesc i supun la tcere fiecare fior de umanitate. Ei se sting în propriile dezastre i, de parc n-ar fi destul, incendiaz i sufletele pure ale celorlali. Va sosi din umbra fiecruia câte-o dâr de nevoie a iubirii, ele se vor uni i vor declana pacea universal. Braele mrii, ale cerului, ale pmântului, norilor, florilor se vor deschide atât de larg, atât de natural i blând. Pân atunci îns, câi eroi vor mai trebui s ias în fa, s lupte cu ura, rutatea, minciuna, cu aceste sentimente dure ce aduc doar bucurii efemere, false? Eroii sunt sufletele curate i blânde care se sacrific pentru fericirea i bunstarea total. Am putea încerca cu toii s fim eroi, s îmblânzim strfulgerrile de rutate, s calmm, s iubim, s trim divin, frumos, omenete! 36

39 Jurnalul unui erou de Turtoi Florina-Mdlina, clasa a X-a A, Liceul Teoretic Callatis Mangalia În primvara anului 1968, am plecat la ferma bunicilor mei de lâng Hagen, un mic orel german. Agitaia Berlinului m face, uneori, s fug cu gândul la ferma noastr, drag i linitit. Muli vor s vin la capital, vor s se elibereze de lanurile adolescenei cât mai repede, ba chiar viseaz s-i întemeieze o carier aici, îns eu nici nu vreau s m gândesc la aa ceva. Îmi doresc s triesc frumos i în pace, nu în mizeria i falsitatea Berlinului. Plnuiesc ca, dup ce termin liceul, s m mut la ferm, cci Großmutter are nevoie de mult ajutor, în fiecare zi. Voi merge acolo s am grij de animale, poate m va lsa s deschid un butic cu toate cele obinute la ferm. Într-o noapte de miercuri, eram acolo. Cltoria fusese un dezastru. i iat-o, mai frumoas ca oricând... -Großmutter, mi-ai lipsit foarte mult, de la cer pân la pmânt!, îi spun eu, în timp ce o îmbriez cu drag. -Dragul meu Adalbert, te-am ateptat o venicie! Oh, ce-ai crescut, semeni cu bunicul tu! Mi-e foarte greu fr el... Simt c în fiecare zi, o parte din mine se stinge de dor. Bunica vorbea cu o voce stins. Glasul ei umplea gara goal cu un aer trist, melancolic, ca i cum întreaga sa singurtate s-ar rzvrti împotriva lumii. -Bunico, când voi termina liceul, vreau s m mut la ferm. Ursc Berlinul! E plin de hoi i desfrânai! Las-m s fac asta i îi voi lua câteva greuti de pe umeri. -Adalbert, dar nu se poate aa ceva! Mai sunt trei ani pân vei absolvi, sunt sigur c te vei rzgândi. Acum, haide! Helda, vieluul ei, i celelalte animale ne ateapt! S ne întoarcem la ferm, înainte s rsar soarele. Ajuni la ferm, am început s ne ocupm de sarcini. Fericirea se citea pe chipul bunicii mele, iar eu m simeam onorat s-i inspir curaj i încredere. -Du-te pân în pod i adu unul dintre borcanele acelea cu gem de care îi place!, mi-a spus ea. Podul era o adevrat aduntur de lucruri vechi. Multe dintre ele preau c vor s scoat la lumina zilei o istorioar, o parte a familiei noastre. i atunci l-am vzut. Cu coperi pline de praf i jerpelite, se înla deasupra unei cutii vechi. Purta un nume care mi-a trezit curiozitatea i gustul de a cerceta. Pe el era scris cu un fir rou ars la capete Tagebuch sein Radoslav Zoltan -Jurnalul lui Radoslav Zoltan. Atunci, am tiut c eram pe cale s descopr o parte important din istoria familiei noastre. ineam în mâini jurnalul bunicului meu... Prima zi din septembrie 1939 Am fost luat drept soldat în armata patriei noastre. Reichul dorete s atacm Polonia. A treia zi din septembrie 1939 Englezii i francezii ne-au declarat rzboi. Atacul trecut a luat dintre noi în jur de 1000 de ini. A aptesprezecea zi din ianuarie 1940 O fabric din apropierea buncrului nostru a fost bombardat de laii de englezi. Soia unuia dintre tovarii de aici a fost grav rnit. Omul e devastat! Mâine dezerteaz... Aprilie 1940 Am început s dezlnuim o aciune decisiv împotriva francezilor, dup ce am ocupat fulgertor Danermarca, Norvegia, Olanda, Belgia i Luxemburgul. Reichul ne-a înarmat cu tancuri i avioane. Am învins... A douzeci i doua zi din iunie 1940 Frana a capitulat, iar britanicii au izbutit cu greutate s ias de pe continent. Tabra noastr e plin de o vorb, cum c Hitler are un plan bine definit i toate astea se întâmpl doar cu voia lui. A aisprezecea zi din octombrie 1940 Am fost înfrâni în rzboiul de aviaie! Se pare c Reichul e furios. A douzeci i patra zi din ianuarie 1941 A trecut un an de la bombardament. Soia lui Henrick a trecut în nefiin. Sunt extenuat, cci trupele poloneze ne-au atacat bine. Ar trebui s fiu fericit c am rzbit, dar nu pot. Vreau pace! Toate acestea începeau s capete sens. Bunicul meu a fost unul dintre supersoldaii de pe front. Citind toate astea, am realizat c rzboiul este lansat i condus de oamenii de sus, dar cei de jos 37

40 sunt singurii care lupt cu adevrat pentru pace. Paginile jurnalului preau s vorbeasc. Era o vorb tcut, în agonie. Unele dintre ele erau ptate de picturi mici de sânge, iar altele aveau marginile arse. Jurnalul sta poart suferina întregii lumi. Am continuat s citesc, groaza deja începând s m cuprind. A patra zi din mai 1941 Astzi, un soldat a venit în grupul nostru i ne-a spus c e unul dintre cele mai bune lucruri care i s-au întâmplat. Raymond, un tânr de 17 ani, a fost transferat din grupul ce conduce lagrul de la Auschwitz-Birkenau. Lucrurile ce se întâmpl acolo sunt de neimaginat. Oameni nevinovai mor i nu e nimeni s-i scape! Dac eti soldat, trebuie s fii rece i s îi extermini. Nu îndeplineti ordinele, treci în locul lor! Aa stau lucrurile cu ara noastr drag Copii ce au vârsta fiului meu sunt omorâi în camerele de gazare. La fel i btrânii i oamenii ce nu pot munci. E îngrozitor! A douzecea zi din noiembrie 1941 Astzi împlinesc 36 de primveri. M-am îmbolnvit de o rceal grea, îns o scrisoare din partea iubitei mele soii mi-a înseninat ziua. Ea i biatul meu sunt bine, asta însemnând c i eu ar trebui s fiu la fel. Franz a crescut, muncete pe o parcel, iar mama sa i eu suntem foarte mândri de el. El i soia mea sunt motivul pentru care voi lupta! Voi lupta pentru iubire, pentru onoare, pentru pace! Prima zi din februarie 1942 Nu am mai scris de ceva timp, cci condiiile în care am trit au fost groaznice. Din cauza viscolului, am rmas aproape în fiecare sear fr curent. Ce-i drept, în mai puin de doi ani, cea mai mare parte a Europei a fost ocupat de Germania, Italia a devenit ara de o importan secundar, iar alte state au devenit sateliii Reich-ului. Popoarele considerate inferioare, care nu puteau deveni o copie de-a noastr, erau reduse, exterminate i numite sclavi ai rasei de stpâni. E un lucru oribil, s te joci cu vieile i demnitile oamenilor A douzeci i doua zi din aprilie 1942 Pentru prima dat în proiectarea existenei mele, am furat. Eu i ali 30 de ini am fost nevoii s furm cu slbticie. Ameninam oamenii cu lacrimi în ochi, apoi plecam. Produse agricole, lemn i crbuni, pe toate le-am cptat într-un mod josnic. Acum dou zile, a venit un nou general, o personalitate dur, dar respectat. Ne-a adus veti de la Auschwitz. Se pare c acesta îl cunotea pe tânrul Raymond. Dominaia german a provocat în rile ocupate un adevrat genocid. Milioane de oameni au murit de foame, de frig i de boli, ori au fost executai. Liderii naziti doreau s îi demonstreze puterea. Urmtoarele pagini nu erau prea uor de îneles. Erau ude i unele pline de noroi uscat. Cu ochii în lacrimi, am cutat cu disperare o alt scriere de-a bunicului... i am gsit: A doua zi din februarie1943 Sunt blocat în asta de peste un an, dar ce e mai ru abia acum începe. Btlia de la Stalingrad ne-a pus din nou la încercare. Am fost împucat, nu îmi mai simt picioarele, iar lucrurile se agraveaz. Suntem mori de foame, iar o mare parte din noi a început s se îmbolnveasc. Am pierdut aproape dou milioane de ini, iar Reichul înnebunete. Mi-e dor de ei, mi-e dor i m doare. Sper c mocirla în care întreaga lume se zvârcolete s ia sfârit cât mai repede... A asea zi din februarie 1943 Scriu de pe patul Doamnei Negre. Aceasta trebuie s fie primit cu braele deschise de eroi. Trebuie s murim cu convingere i pentru o cauz mrea. Dar care este de fapt adevrul? Murim. Murim de foame, murim de frig, murim de boal. Am czut pe capete ca mutele. Îi vedeam pe toi în jurul meu, fr brae, fr picioare. Un tablou terifiant. Îmi doresc ca toate acestea s se opreasc, îmi doresc ca familia mea s triasc în pace, îmi doresc ca iubirea i demnitatea s triumfe. Acestea au fost ultimele cuvinte ale bunicului meu. Puine, dar semnificative pentru întreaga mea fiin. A murit pentru neamul nostru i pentru libertate, a murit ca un erou. Imaginile neclare mi se desfurau în faa ochilor, iar mintea mea era un amalgam de idei. Sufletul, o carcas de emoii stranii. Bunica vine dup mine în pod i se aeaz pe podeaua rece în poziie turcesc, exact cum stteam eu. -Adalbert, nu plânge!, îmi spune ea, în timp ce m îmbria. -Großmutter, de ce nu mi-ai spus cum s-a întâmplat?, optesc printre suspinuri. 38

41 -Nu ai de ce s plângi, a murit ca un erou! El e eroul nostru, Adalbert! El e eroul nostru i al acestei lumi. A luptat i a învins! Te port în suflet de Adina Lozinschi Când eram copil, nu înelegeam cum este posibil ca un om necunoscut s aib un monument închinat lui: Monumentul eroului necunoscut. La coal sau în excursiile tematice, ni se relatau i ni se explicau evenimente din istoria zbuciumat a României i, chiar dac am aflat c, pe front, au murit milioane de oameni neidentificai, tot era ceva apstor i sumbru, inaccesibil. Într-o zi mohorât, pictat în culori închise, cerul parc st s cad pe mine. Nu tiu de ce îmi vine în minte momentul când am intrat într-un muzeu de istorie. Cred c nu eram singura care se întreba dac eforturile omului de a supune materia, piatra, lemnul, fierul, de a cuceri pmântul i cosmosul, microuniversul, genetica, performanele din informatic, toate acestea au oare vreun sens, atâta timp cât el, omul, nu a fost în stare s se cucereasc pe sine, s se autocunoasc, s-i înving egoismul, rutatea i cruzimea, s-i stpâneasc pornirile de rzbunare, înverunarea în a distruge, a nimici, a umili. Din cauza urii dintre semeni, extrem de muli oameni au pierit. Bunica mea îmi povestea c, la Monumentul Eroului Necunoscut, în anii de dup rzboi, fie Primul, fie Al Doilea Rzboi Mondial, puteau fi vzute bileele, batistue, chei, lcele, poze i tot soiul de lucruri, spre amintirea celor czui la datorie. Un astfel de bileel, o simpl bucat de hârtie, care prea a face parte din cu totul alt lume fa de obiectele expuse într-un muzeu de istorie, mi-a atras atenia cândva. Pe hârtia înglbenit, cu litere tremurânde ca o cear topit de lumânare, scria: Scumpul meu Ionel, m gândesc tot timpul la tine. Vin mereu aici. Te port în suflet în fiecare clip. Ilenua. Cum ajunsese un asemenea bilet de la Monumentul Eroului Necunoscut, în vitrina unui oarecare muzeu de istorie, lâng obiecte seci, lipsite de via, este greu de îneles. Sincer s fiu, acum nu-mi dau seama dac am vzut într-adevr un asemenea bilet sau, poate, doar mi-am imaginat. Cert este c îmi rsar în minte obsesiv unele întrebri cum ar fi: Cine sunt Ionel i Ilenua? Unde au locuit? Ce au fcut în viaa lor? Câi ani aveau? Erau cstorii sau doreau s-i uneasc destinele? Nu vom ti niciodat. În schimb, exist ceva care strbate cu o for inimaginabil orice barier. tim un singur lucru: c se iubeau. Dei Ionel nu se mai afl printre noi, Ilenua continu cu îndârjire s vin i s-i vorbeasc, s-i scrie, s-l caute, s-l pstreze în via chiar i aa, în gând. Se spune c omul este viu, atâta timp cât este iubit i doar uitarea pecetluiete moartea. Numai când încetm s-i mai pomenim pe cei dragi, ei mor cu adevrat. Bunica mea, Olimpia Savin, din partea mamei, îi pierduse de timpuriu mai toate rudele. Tatl Constantin, care era C.F.R.-ist, la 56 de ani, mama Victoria la 44 ani, un frate, aviator, la 31 ani, un alt frate, strungar, la 21 ani, aa c, în fiecare duminic, mergea la cimitir, s îngrijeasc mormintele. Uneori m lua i pe mine. Eu opiam ca o vrbiu, iar bunica, zâmbind, îmi spunea: -Nu clca pe morminte! E pcat! Acolo sunt cei care îi dorm somnul de veci. Pe atunci, mormintele erau cu mult verdea i cu spaii între ele. Acum, cimitirul arat total diferit. Predomin cavourile din beton i nu mai este spaiu între morminte, sunt unele lâng altele, iar copacii umbroi s-au rrit tot mai mult. -Bunico, uite zmeur pe mormântul acela! -Las-o acolo! S nu mnânci! Este a morilor... Respectul fa de cei dui ne era impus i în familie, dar i la coal. in minte c, atunci când eram în clasa a III-a, urma s fiu primit în Organizaia de Pionieri. Mi-a fost înmânat o crticic, numit Statutul membrului din Organizaia de Pionieri a Republicii Populare Române, i am fost nevoit s înv pe de rost toate capitolele i aliniatele. M simeam responsabil i pregtit de a face acest pas important în ierarhia social a vremii. În prezena comandantului de Unitate - elev în clasa a VIII-a -, a unor cadre didactice, a comandantului de detaament i, desigur, a colegilor mei de clas, s-a desfurat o edin. Împreun cu ali copii care urmau s fie primii în rândurile acestei 39

42 organizaii, m aflam în faa clasei.ni s-au adresat i întrebri legate de situaia noastr colar, dar majoritatea erau din statut. Într-o atmosfer tovreasc, am fost felicitai i ne-am îndulcit cu bomboane. Primirea efectiv a noilor membri se fcea într-un cadru festiv. Locul cel mai potrivit, considerat de autoriti, era Cimitirul Eroilor. Existau, pe vremea aceea, în anii 60, în oraul copilriei mele, dou cimitire cu eroi. Unul era Cimitirul Eroilor din Primul Rzboi Mondial. Crucile stteau înc drepte, dup 40 de ani de la tragicele evenimente. Înc se mai puteau zri pe alocuri nume. Pe multe dintre cruci, era scris un cuvânt foarte ciudat i neîneles pentru un copil de numai 9 ani: NECUNOSCUT. Efectiv, nu puteam s pricep cum poate exista o cruce, un mormânt i s nu se tie nimic despre acel om. Primirea noastr în Organizaia de Pionieri a avut loc în Cimitirul Eroilor din Al Doilea Rzboi Mondial. Trecuser 20 de ani de la rzboi, dar se putea observa c toate crucile erau mai noi, iar mormintele erau îngrijite. Pe lâng persoanele din administraia cimitirului care se ocupau de morminte, înc mai triau rude ale celor înmormântai acolo. Înc mai puteai vedea câte o femeie în vârst, uscat de plâns, cu flori i stropitoare în mâini, aplecându-se pios. Cel mai impresionant era faptul c, acolo, în Cimitirul Eroilor din Al Doilea Rzboi Mondial, erau îngropai atât soldai, cât i ofieri, atât români cei mai muli- dar i nemi, rui, câiva cehi i chiar un francez. În afar de aceste morminte, la margine, era o groap comun, unde se spunea c se aflau peste 200 de mori neidentificai. La intrarea în Cimitirul Eroilor, era o platform de piatr, care putea fi utilizat drept scen. Fanfara armatei îi acorda instrumentele. Noi, copiii, ineam strâns în mâini buchete cu flori. Eu eram îmbrcat în uniforma de pionier, care era compus din bluz alb cu epolei i fust plisat, din tergal bleumarin. Aveam pantofi noi de lac cu baret i nite ciorapi albi treisferturi, care îmi tot cdeau pân la exasperare. Prul cre îmi era chinuit în dou codie împletite, mai subiri decât coada pisicii. i,...colac peste pupz, cum se spune, trebuia s recit la microfon o poezie patriotic. Prini, bunici, profesori, un public pestri care cuprindea i trectori de moment, toi ateptau evenimentul. În vacarmul acesta, eu auzeam un singur lucru: ciocnitoarea, doctorul pdurii. Ciocnitoarea duruia cu ciocul ei puternic în coaja unui copac de lâng mine. Când a venit rândul meu la microfon, îmi struia în minte doar coloritul superb al penajului cu rou, negru i alb al ciocnitoarei. Ceea ce ar fi trebuit s spun îmi dispruse complet din minte. M simeam uoar ca o pan, iar sângele începuse s se urce în obraji. Printre zecile de persoane prezente, am descoperit, dintr-odat, ochii mamei. Dup ce sttuse toat noaptea s-mi scrie pe o coal de carton Angajamentul Pionierului i s deseneze frumos un cap de biat i unul de feti, mama aranjase în celofan totul, ca s îmbrace într-o not festiv documentul. Nu existau, atunci, folii de plastic. Dei obosit, mama înc mai avea puterea s-mi zâmbeasc i s m încurajeze din priviri. În acel moment, doamna mea învtoare, salvând situaia, m-a întrebat la microfon care este deviza pionierului, iar eu, trezindu-m din starea de visare, am rspuns mai spontan ca niciodat: Tot înainte! -Bravo! Apoi, mi-a pus la gât cravata roie de pionier, vârând colurile într-un inel de plastic. Aceasta era o inovaie, nu se mai fcea nod la cravat, ci se folosea inelul de plastic. -Copii, spuse doamna învtoare, eroii nu mor niciodat. Jertfa lor ne ajut pe noi s trim astzi. Mergei i punei florile la morminte! Fanfara intona solemn imnul rii: Te slvim, Românie, pmânt printesc, Mândre plaiuri sub cerul tu panic rodesc, E zdrobit al trecutului jug blestemat, Nu zadarnic strbunii eroi au luptat. Astzi, noi împlinim visul lor minunat... (Versuri de Eugen Frunz i Dan Deliu, muzica de Matei Socor) Au urmat cunoscutul mar funebru al lui Frederic Chopin i cântece patriotice. Corul colii, din care fceam parte i eu, a interpretat Eroi au fost, eroi sunt înc i alte piese. Sunt amintiri adânc spate în sufletul meu. Anii trec, dar uitarea nu ar trebui lsat s se atearn peste filele scrise cu sânge în istoria neamului nostru. Gândindu-m în urm, acum, dup o carier didactic de 37 ani, îmi dau seama, cu prere de ru, c, în cadrul orelor de dirigenie sau cu alte ocazii aprute, ar fi trebuit s insist mai mult asupra educrii tinerelor generaii în spiritul patriotismului i al preuirii eroilor notri. Da! Ar fi trebuit s 40

43 alocm mai mult atenie acestui subiect. Copiii de atunci sunt acum prini, la rândul lor, i poate c nu este târziu s ne aplecm asupra jertfelor din timpul rzboiului. Numeroasele btlii care s-au dus au fost de fapt rezultatul luptei dintre ambiiile i orgoliile unor cpetenii iresponsabile, care nu s-au gândit nici o clip la consecine. Milioanele de mori, cei mai muli foarte tineri, în floarea vârstei, au intrat în pmânt prea devreme, lsând în urma lor familii îndurerate i, pe veci, neconsolate. Rsfoind filele din istorie, aflm c, odat Basarabia eliberat, opoziia din România, reprezentat de Iuliu Maniu, s-a declarat împotriva înaintrii armatei române dincolo de Nistru. În scrisoarea adresat de Iuliu Maniu generalului Ion Antonescu, el felicita armata român pentru eliberarea Basarabiei i a Nordului Bucovinei, considerând c o înaintare dincolo de Nistru însemna agresiune, ceea ce nu caracterizeaz nicicum poporul român. La data de 27 iulie 1941, Hitler îi cere lui Antonescu s treac Nistrul i s ia sub supraveghere teritoriul dintre Nistru i Bug. Dac, pân la eliberarea teritoriilor româneti, Antonescu a avut sprijin total din partea societii, în acel moment istoric, a aprut întrebarea dac s se mearg doar pân la Nistru sau pân la aa zisa victorie final. Iuliu Maniu declara c mai departe nu este rzboiul românilor i c atenia ar trebui îndreptat ctre Ardeal. Dar nimeni i nimic nu au mai stat în calea hotrârii lui Antonescu. Marea ofensiv a armatei române, cu sprijin i indicaii tactice germane, pentru cucerirea Odesei, a fost declanat la 3 august 1941, când al patrulea corp de armat, comandat de generalul Nicolae Ciuperc, a trecut Nistrul între Tighina i Dubsari, flancat de al cincilea corp, format din divizia a 15-a de infanterie, brigada întâia de cavalerie i divizia întâia blindat, conform planurilor de lupt elaborate de autoproclamatul mareal Ion Antonescu personal, prin Ordinul operativ Nr.31 al Marelui Stat Major, emis la data de 8 august 1941, care cerea Armatei a 4-a s cucereasc Odesa din mers. Realitatea de pe front îns nu a corespuns cu planurile optimiste, ofensiva a fost oprit, oraul dovedindu-se mai greu de cucerit decât se presupusese. i acum, lsând la o parte, pentru moment, datele din istorie, s încercm s facem lumin prin negura timpului, strecurându-ne înapoi, în prima jumtate a secolului XX. Strbunicul meu din partea mamei, Gheorghe Morrau, era factor potal i, atunci când s-a cstorit cu Paraschiva-Pachia Savin, aceasta fiind fiic de preot, numele de familie al tinerilor cstorii a fost dat nu de so- Morrau, aa cum era firesc, ci de soie-savin. Pe atunci, se considera o ruine ca un simplu lucrtor potal srac s se însoare cu o fat de preot i legea nescris care exista în acele vremuri s- a aplicat cu strictee i în cazul lor. Ei au avut în total ase copii, mai întâi trei biei i, apoi, trei fete. Dup ce primul nscut, Georgel ( ), a murit la vârsta de numai trei ani, a urmat Dimitrie ( ), care a fost bunicul meu, i Ionel ( ), la care ne oprim pentru a gsi rspunsuri la unele întrebri. Ionel Savin, nscut în 1902, absolvent al Liceului Militar Nsud, devine ofier de cavalerie. În albumul familiei Savin, se afl fotografii devenite documente istorice. Nu se mai tie acum ce a fcut tânrul cpitan în anii aceia. Sigur este îns faptul c, în 1938, împotriva dorinei mamei Pachia, se cstorete cu o fat, numit Ileana Seceleanu, care era din comuna Sltruc, aproape de Drmneti-Tg. Ocna. Chiar dac soacra mare, Pachia Savin, i Alexandrina, una dintre fiicele sale, erau împotriva acestei cstorii, nunta a avut, totui, loc acas la mireas i, în fotografia rmas pân astzi, se poate observa c au fost prezeni prinii mirelui Gheorghe Savin (71 ani) i Pachia Savin (61 ani), fratele mirelui Dimitrie Savin (38 ani- bunicul meu, mai târziu), cu soia Olimpia (40 ani-bunica mea), fiica lor Mimy (11 ani- mama mea), Alexandrinasora mirelui (28 ani), însoit de locotenentul infanterist Iulian ancu-so. Au fost cu toii în comuna Sltruc la nunt, demonstrând c sunt unii la evenimentele importante. 41

44 Pe data de 21 iunie 1941, când izbucnete rzboiul, Ionel Savin, cpitan de cavalerie i cumnatul su, Iulian ancu, locotenent de infanterie, pleac pe front. De bun seam c i lor, i celorlali, care îi însoeau, entuziasmul tinereii le ddea încredere i le consolida convingerea c vor trece cu bine peste acele momente ale vieii i se vor întoarce acas. La sfâritul lunii august, dup numai dou luni i ceva de la începerea Celui de-al Doilea Rzboi Mondial, mai exact pe data de 28 august 1941, într-o lupt care s-a dat la Dalnic (localitate denumit de germani Guldendorf), lâng Odesa, raionul Ovidiopol, tânrul cpitan Ionel Savin se jertfete. Nu se tie dac a fost rnit i s- a chinuit sau dac moartea i-a survenit rapid. Nu se tie nici cât o fi zcut acolo, în câmp. Urma s împlineasc 39 de ani în octombrie, dar nu a mai apucat. Cei apropiai din familie, aflând despre acest tragic eveniment dintr-o scrisoare, au reuit, abia dup un an, s se deplaseze la Dalnic- Odesa. Oamenii din sat, ospitalieri i prietenoi, i-au ajutat s gseasc mormântul eroului Ionel Savin. Autorizaia pentru dezgropare i aducerea rmielor pmânteti în ar trebuia contrasemnat la Marele Stat Major de la Odesa. Ajuni la faa locului, Dimitrie i Olimpia Savin- respectiv fratele mai mare i cumnata (bunicii mei mai târziu) au aflat c o bomb czuse pe casa în care erau ofierii de la Marele Stat Major, zdrobindu-i pe toi, încât i-au adunat cu lopata i i-au înmormântat. Astfel, pentru eroul Ionel Savin s-a fcut la mormânt doar un parastas i a fost lsat acolo definitiv. Se pare c soia lui Ionel, tânra Ilenua, l-a iubit foarte mult, din moment ce nu s-a recstorit niciodat i nu a avut copii, trind singur pân în Cpitanul Ionel Savin, un brbat înalt i seme ca un brad, dup cum se poate observa în fotografie, un tânr cu ochii de un albastru deschis, aproape cenuiu, ca i toi ceilali din neamul lor, a avut o via scurt, ca o trecere tcut de umbre i lumini. Privind cu atenie fotografia, se poate chiar afirma, fr exagerare, c trsturile fizice deosebite ale sale ar putea reflecta un caracter la fel de frumos. La fel ca i Ionel Savin, înmormântat la Dalnic- Odesa, cumnatul acestuia, tânrul locotenent ardelean Iulian ancu, întors de pe front, în octombrie acelai an, 1941, foarte bolnav, s-a stins acas, în braele soiei Alexandrina, dup numai dou sptmâni. Pe lâng o infecie digestiv, era i rcit la plmâni, aa c nu a rezistat. Avea doar 31 de ani. Oare acesta nu este tot un erou? O alt victim a rzboiului? Un om care s-a sacrificat pe arena nebuniilor generate de conflagraia mondial, lsând în urma sa prinii i fraii neconsolai, precum i o soie vduv i fr copii, la numai 30 de ani! Pe 3 septembrie 1941, generalul Ciuperc, din grupul de generali, care considerau c armata român nu ar fi trebuit s treac Nistrul i s invadeze teritorii aflate în afara graniei României, trimitea un memoriu lui Antonescu, în care raporta despre condiiile precare ale diviziilor din prima 42

45 linie, extenuate dup o lun de ofensiv permanent, despre moralul sczut al soldailor din cauza luptelor pe pmânt strin i despre planurile de atac inadecvate condiiilor de pe teren. Ciuperc mai raporta c aproape toate diviziile din primul ealon se gsesc la limita posibilitilor ofensive i propunea un plan de lupt alternativ. Antonescu i eful Marelui Stat Major, generalul Alexandru Ioaniiu, au respins memoriul. Comandantul frontului i al ofensivei împotriva Odesei, marealul Antonescu, nu numai c nu s-a oprit, dar a concentrat tot mai multe trupe, inclusiv uniti de aviaie intitulate Gruparea Aerian de Lupt i uniti de marin- vasele torpiloare Viscolul, Vijelia i submarinul Delfinul. În timp ce zeci de mii de soldai români mureau, Antonescu era decorat de germani cu Crucea de Fier în rang de cavaler. În cele dou asalturi asupra Odesei, fcute conform planurilor lui Antonescu, armata a patra a suferit pierderi mari de de militari, din care mori, rnii i disprui. Este bine ca tinerele generaii s tie c, în anii regimului Antonescu, ara noastr a alimentat economia de rzboi a Germaniei cu petrol, cereale, produse alimentare i industriale, materiale textile i de construcii, iar sacrificiile umane înregistrate de România, numai în anul 1941, se ridic la militari mori, rnii i disprui, aceste cifre umflându-se considerabil, pân la încheierea rzboiului. Suntem urmaii eroilor, nu neaprat ai eroilor din familie, ci ai tuturor celor care s-au jertfit i nu trebuie s-i uitm. Fr s m gândesc la un erou anume, fie din familia mea sau din oricare familie cu pierderi umane cauzate de rzboi, am scris Ruga strmoilor notri, poem inclus în antologia România din suflet -90 de poei celebreaz 90 de ani de la Marea Unire, Editura Bolda, Constana, 2008, pagina 85: Ne-am stins printre strini, departe, De straj stând cu arma-n mân, Ne-am prbuit lovii de moarte, Sub negre valuri de rân i, cum nici cruce n-om fi având La capul nostru, dragi urmai, În amintiri, mcar în gând, Pstrai-ne, din când în când! Dup toate cele întâmplate, dup rnile rzboiului, ce rmâne în afar de un petic de hârtie dintr-un oarecare muzeu de istorie, un bileel pe care scrie: Te port în suflet? Eroul constnean CULAMET EFCHET - Nscut: 7 mai 1914, Grdina, jud. Constana, fiul lui Memtula i Aie - Încorporat: În perioada concentrat în zona Caliacra - În perioada 03 mai mai 1944 particip pe front în Rusia cu Regimentul 9 Clrai având funcia de puca i gradul de soldat - Rmâne concentrat pân la 28 mai 1945 când a fost lsat la vatr - i-a lucrat pmântul lui, având o proprietate de 15 ha pmânt arabil în Grdina. A fost nevoit s se înscrie în CAP unde lucreaz câiva ani 43

46 - O perioad de timp a lucrat ca zilier, cu cai i cru pe antierul Canalului Dunre Marea Neagr. - Dup închiderea canalului se angajeaz la Cooperativa de Consum, din Grdina, ca achizitor, gestionar, pân la pensionare în Dup pensionare se stabilete în Medgidia, str.clugreni nr. 24 bis - Moare în A avut 4 copii, 2 fete i 2 biei de Emil-Corneliu Ninu Farmecul voluntariatului Avatarii Cercului CULTUL EROILOR din coala Gimnazial Cpreni (Gorj) Povestea înfiinrii acestui cerc începe mai de mult, când, în urm cu patru ani, lua fiin, în Mangalia, Subfiliala Mangalia a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor, devenit, ulterior, în 2013, actuala Asociaie Naional CULTUL EROILOR Regina Maria. Preedintele subfilialei, Ninu Emil-Corneliu i fratele su, Ninu George, derulau, în paralel, demersurile pentru invitarea, la Mangalia, a câtorva cpreneni, din localitatea natal a prinilor decedai, Ninu I. Constantin i Ninu Aurelia (nscut Ctnoiu). Fapt este c, de atunci, elevi ai colii Gimnaziale au gsit cuib, de odihn i recreere, în apartamentul acestora, de la nr. 4 din str. I.C. Brtianu (fost str. oimului), bloc M6, scara A. 44

47 Supravegheai atent de ctre însoitorii lor, dnele profesoare Manuela Vldu (2011, 2012) i Tatiana Lascu (2013), elevii au putut participa la activiti ale Subfilialei (premierea ctigtorilor Ediiei I a Concursului EROUL DIN FAMILIA MEA, derulat cu ocazia Zilei Înlrii i a Eroilor, din mai 2013, depunerea unei coroane de flori la Monumentul Eroilor din Mangalia, organizarea unor excursii la Tecuci i Mreti (mai 2013), la Constana, cu ocazia Zilei Marinei,15 august 2011, 2012), vizionarea unor obiective turistice din Mangalia, precum Muzeul de Arheologie, Muzeul Marinei, ruinele cetii Callatis, Sanatoriul Balnear Mangalia, portul turistic, Geamia Esmahan- Sultan, dar i din jude, precum Tropaeum Traiani din Adamclisi, Acvariul i Cazinoul, staiunea Mamaia, Nvodariul.a. Din 2014, s-a desfurat proiectul de constituire a unui cerc CULTUL EROILOR în coala din Cpreni, Gorj, semnat de conductorul Subfilialei ANCERM Mangalia i directorul instituiei, dna profesoar Hurezanu Nicoleta. Cu sprijinul acordat ( Regulamentul de funcionare, modelul de adeziune, cel de ecusoane), având i experiena constituirii unor asemenea cercuri în Mangalia (Liceul Teoretic Callatis, coala Gimanzial Nr. 1), preedintele Ninu E.C. i directorul colii din Cpreni au semnat acest protocol, ceva mai târziu, în 2015, când deja se profila finalizarea lui. Alegându-se 9 Mai, o zi cu tripl semnificaie istoric, creia s-i fie închinat constituirea acestui cerc al elevilor, iat c, pe 8 MAI 2015, orele 10,00, emoia acestui moment a atins culmile unor triri la cea mai înalt tensiune. Astfel, au fost întâmpinate, cu pâine i sare, delegaiile mangalian i târgujian, condus de preedintele i vicepreedintele Subfilialei Mangalia a ANCE RM, slt (r) profesor Ninu E.C., respectiv scriitoarea Dabu Emilia, dl col. (r) i prozator, cantauatorul erban George, precum i fiul comunei Cpreni, dl Ninu George, primul i ultimul fiind urmaii eroului NINU I. CONSTANTIN, cetean de onoare (post-mortem) al municipiului Mangalia. Expoziia de la intrare, cu fotografii ale eroului NINU I. CONSTANTIN, a atras privirile celor sosii din diferite coluri ale judeului i ale celor de la malul mrii. Invitaii, din partea Filialei Gorj a ANCER RM (dl col. (r) dr. ing. Walter Loga, însoit de dl profesor Andrei Popette-Ptracu i dl G. Ovidiu, din partea Primriei (dl viceprimar i profesor Ion Gelu, autorul monografiei comunei Cpreni), din partea clerului (printele Mitrache Ion), cadre didactice din coal, pensionate (Popescu Marieta), sau ale colilor din împrejurimi, precum cele din Stoina (Ninu Ionela, nepoata autorului a crui carte, Poezii, urma s fie lansat, însoit de ctre 45

48 directoarea colii i ali profesori), au asistat, chiar activ (prin expunerile reprezentanilor din municipiul Tg-Jiu), la derularea unui program unic, credem, prin dimensiunile lui. A fost apreciat aportul deosebit al urmtorilor slujitori cpreneni ai catedrei, prezentai în ordine alfabetic: profesorii Borhoat Mihaela (Religie), Cruceru Emilia (prof. înv. primar), Ion Andrei (Ed. Fizic), Iovan Simona (prof.), Slvueanu Gabriel (Istorie), Tudosie Cristina (prof. înv. primar), coordonai de ctre dna Director Nicoleta Hurezanu. Desigur c nu trebuie omise eforturile tuturor angajailor minunatei coli de la târg, pentru a îmbrca un strai de srbtoare. (Trebuie menionat faptul c toate marile evenimente consemnate în cartea de aur a istoriei neamului nostru au avut prezeni la datorie i locuitori ai acestei seculare aezri, înc de pe vremea lui Mihai Viteazu i pân la cele ale Revoluiei din Decembrie 1989.) Dup deschiderea activitii, prin intonarea Imnului de Stat, Deteapt-te, române, i a cântecului reprezentattiv Pui de lei, doamna Director Hurezanu a prezentat punctele programului. Au fost împrite diplome celor prezeni, atât din partea Subfilialei Mangalia a ANCE RM, cât i a Filialei Gorj. Astfel, au fost ascultate cu deosebit interes lurile de cuvânt ale participanilor: Ninu E.C., Loga W., Popette-Ptracu A., Ion Gelu, Slvueanu G. Aa s-a întâmplat, mai ales, când a fost lansat i volumul cu versuri al poetului-ran Ninu tefan, al crui fiu, cu nume identic, a dat amnunte suplimentare despre tatl su i temele majore ale creaiilor cuprinse în carte. Mai mult, interveniile celor prezeni în sal, urmai ai unor eroi ai comunei, au stârnit adevrate ropote de aplauze: dna prof. Pociovoliteanu Mina i dl prof. Ninu George. Cum precizrile fcute au dat a înelege c, din var, vor fi demarate cercetri ale lunor locuri încrcate de istorie (Cetate, Seci, Clugru), sperana valorificrii la cele mai înalte cote ale istoriei locale a devenit tot mai mare, cu atât mai mult, cu cât legturile colii cu Filiala Gorj a ANCE RM vor fi, desigur, încununate de succesul finalizrii unor proiecte tentante, precum cel al publicrii unor articole în revista acesteia ( Gorjul istoric ) i, dup modelul celor din Mangalia, al demarrii, i aici, a concursului Eroul din familia mea, dar cu dou seciuni, una tiinific i alta beletristic. A urmat semnarea protocolului de ctre conducerea colii, dna prof. Hurezanu N., i preedintele Filialei Gorj a ANCERM, dl col. (r) Loga W., elevilor membri ai Cercului colar CULTUL EROILOR fiindu-le împrite frumoase ecusoane cu tricolor, aduse din multimilenarul Callatis. Programul artistic a fost extrem de apreciat, încorporând poezii patriotice, precum cele ale micuilor colari din clasa I, condui de dna prof. (învmânt primar) Cruceru Emilia, sau un montaj excelent alctuit de ctre un colectiv de cadre didactice inspirate (Hurezanu N., Borhoat M., Ion A.), montaj susinut cu farmecul succesului de ctre elevii gimnaziti. Au urmat dansurile populare ale celor doisprezece adevrai artiti, strlucind în frumoasle i inegalabilele costume populare olteneti, instructor fiindu-le dna prof. Hurezanu N. 46

49 Surpriza a constituit-o încheierea activitii de ctre un alt membru al asociaiei managliene, col. (r) i, totodat, cantautor, erban George, ale crui piese muzicale, acompaniate la chitar, au încântat, deopotriv, pe cei mici i cei mari, prini, la un moment dat, în feeria melosului, cci chiar au susinut, cu vocile lor, cunoscutul cântec M dusei s trec la Olt. Celelalte melodii, Cu cciula pe-o ureche i Dobrogea, patria mea, pe versurile poetei prezente în sal, Dabu Emilia, i muzica interpretului au smuls, de asemenea, aplauze prelungite. Desprirea a fost plin de regrete, întrucât timpul i-a determinat s întrerup trirea unor clipe unice, pe care, cu toii, i le-ar fi dorit venice. FELICITRI TUTUROR ORGANIZATORILOR I MULTE SUCCESE MEMBRILOR UNUI CERC COLAR, CE ARE DREPT UNIC I NOBIL SCOP CULTUL EROILOR NEAMULUI! 47

50 ZIUA FROELOR TERESTRE ROMÂNE Col.(r) Remus Macovei În fiecare an, la 23 aprilie, concomitent cu srbtoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, militarii români srbtoresc Ziua Forelor Terestre. Brigada 9 Mecanizat Mreti, comandat de generalul de brigad Adrian Soci, a organizat miercuri, 22 aprilie 2015, în sala de festiviti a Cercului Militar Constana, un simpozion dedicat acestui eveniment, urmat de un spectacol susinut de formaia artistic a Cercului Militar. Joi, 23 aprilie 2015, la Monumentul Eroilor Regimentului 34 Infanterie Constana, a fost organizat un ceremonial militar i religios, la care au participat reprezentani ai autoritilor locale, ai tuturor structurilor de aprare i siguran naional existente în judeul Constana, ai asociaiei veteranilor de rzboi, ai tuturor asociaiilor cadrelor în rezerv i în retragere, elevi de la Liceul Teoretic Traian. Garda de onoare a fost asigurat de subuniti aparinând tuturor structurilor Brigzii 9 Mecanizate Mreti. Acestora li s-au alturat dou subuniti de militari americani dislocai în Baza Mihail Koglniceanu. S-a cinstit memoria militarilor din forele terestre czui la datorie pe fronturile de lupt ale Primului i celui de Al Doilea Rzboi Mondial prin depunerea de coroane de flori. A urmat defilarea grzii de onoare, muzica fiind asigurat de Fanafara Reprezentativ a Statului Major al Forelor Navale, condus de lt.col. dr. Cornel Ignat. Ceremonialul s-a încheiat cu un dinamic exerciiu de mânuire a armamentului individual de infanterie, susinut de echipa de drill- team a Batalionului 341 Infanterie Rechinii Albi. 48

51 Pr. Gavril Bogdan-Tudor Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Ocrotitorul Forelor Terestre Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, general de armat pe timpul împratului Diocleian, Ocrotitorul Otirii - aceasta a fost titulatura folosit de catre Armata Romaniei pân în anul 1996, când printr-un ordin al ministrului Aprrii Naionale s-au nominalizat ocrotitorii spirituali pentru fiecare categorie de for armat. Astfel, aviatorii, respectiv Statul Major al Forelor Aeriene, au ales ca ocrotitor pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, marinarii, respectiv Statul Major al Forelor Navale, au ales-o ca ocrotitoare pe Sfânta Fecioar Maria, iar Statul Major al Forelor Terestre a ales ca patron spiritual pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. În mod obinuit, în calendarul cretin figureaz fie nume de mucenici provenii din rândul unor ierarhi, preoi, clugri i credincioi de toate vârstele i categoriile sociale, fie mari Prini ai Bisericii, autori de lucrri teologice care îi pstreaz valoarea pân azi, fie cuvioi pustnici care au trit în post i via de sfinenie, departe de lume, dar rugându-se pentru aceast lume. Acum facem amintirea unui sfânt militar, i anume Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purttorul de biruin. Ca i ali câiva mucenici, el fcea parte din rândul ostailor armatei romane. Se tie c primul roman încretinat a fost un ofier, sutaul Corneliu. Cu toate acestea, timp de trei secole armata roman a rmas pgân, iar puinii soldai i ofieri romani care se declarau cretini erau prigonii, i de multe ori, ucii din dispoziia autoritilor civile sau militare. Aproape trei secole, de la Nero la Diocleian, aproximativ zece împrai romani au prigonit Biserica lui Hristos, pentru c vedeau în ea, i mai cu seam în învturile ei, un pericol pentru însi existena statului roman. Ultimul mare împrat persecutor a fost Diocleian, care a domnit între anii 284 si 305. El a fost instigat la dezlanuirea prigoanelor anticretine îndeosebi de Galeriu, iniial cezar, un fel de ajutor al împratului, apoi a devenit succesorul lui Diocleian. La îndemnul acestui Galeriu, împratul Diocleian a dat patru edicte sau decrete împotriva cretinilor, prin care se prevedeau drâmarea locaurilor de cult, interzicerea adunrilor cretinilor, uciderea preoilor i, în final, prin al patrulea edict, din anul 304, s-a hotrât s fie ucii toi cretinii - preoi sau mireni - care nu acceptau s aduc jertfe zeilor pgâni. Au îndurat atunci moarte martiric unii cretini, barbai i femei, tineri i btrâni, episcopi i preoi, înali funcionari de stat, ofieri i soldai, rani i negustori, din toate parile întinsului Imperiu Roman, care nu aveau alt vin decât aceea c se mrturiseau ucenici ai lui Iisus Hristos. Sfântul Gheorghe a trit pe vremea împratului Diocleian, s-a nascut in Capadocia, fiu al unor prini cretini i a învat din tineree în dreapta credin. Rmas fr de tat din copilrie, Sfântul s- a mutat cu maica sa din Capadocia în Palestina, fiind cu neamul de acolo i având acolo multe averi i moteniri. Ajuns la vârsta desvârit i fiind frumos la chip i viteaz în lupt, prin osteneal, pricepere i destoinicie, tânrul Gheorghe s-a facut preuit i, îmbriând slujba armelor, în scurt vreme, a cucerit cele mai înalte cinstiri, pân i dregtoria de conducator de oaste, în garda împratului. Se tie c, dei pgân, împratul Diocleian pân la anul 303 nu a luat nici o msur împotriva cretinilor. Aceast stare de lucruri a îngduit cretinilor vrednici, s urce pân la cele mai înalte slujbe în împrie. În anul 303 îns, din îndemnul ginerelui su Galeriu, pe care Diocleian l-a luat ca însoitor la domnie, a aprins prigoana împotriva cretinilor. Istoria cretintii st martor c, din anul 303 pân la 313 (anul decretului de la Milan, prin care Sfântul Împrat Constantin a dat pace 49

52 cretinilor), Biserica a trecut printr-o cutremurtoare încercare i o sângeroas prob: cretinii au fost silii s aleag, cu preul vieii lor, între zeii pgâni i Hristos. Cunoscând, deci, decretul de prigonire împotriva cretinilor, îndat Gheorghe s-a înfiat singur înaintea împratului Diocleian i, înaintea întregii curi împrteti a marturisit deschis c este cretin i c întelege s slujeasc în oastea împratului ca ucenic al lui Hristos. Uimit de aceast mrturisire i îndemnat de Galeriu, Diocleian a dat porunc s fie dus în temni i pus la chinuri, ca s se lepede de credin. i a fost trecut prin toate vmile muceniciei: loviri cu sulia, bti la tlpi, lespezi de piatr pe piept, tras pe roat, aruncat în groapa cu var, înclminte cu cuie, butur otrvit, btaia cu vine de bou, etc. Toate acestea i altele asemenea, Sfântul Gheorghe le-a îndurat cu brbie, stând tare în credin. Pentru cei credincioi, Mucenicii sunt cretini alei, luminai de Dumnezeu, pentru a duce lupta împotriva pgântii i a diavolului. Drept aceea, în toiul prigonirilor i în clipele când sunt pui la încercrile cele mai sângeroase, Mântuitorul îi lumineaz cu puteri dumnezeieti care le ocrotesc trupul împotriva suferinelor. Deci, cei de fa, vzând chinurile de moarte prin care trecea Sfântul Gheorghe, atingându-se un mort, acesta a înviat. Însi, împrteasa Alexandra, soia lui Diocleian, vzând acestea, a mrturisit credina ei în Hristos. În cele din urm, împratul a încercat s-l înduplece cu onoruri i fgduine, dar Sfântul Gheorghe a ales s rmân pentru totdeauna cu Hristos. În faa acestei mrturisiri i vzând c toate încercrile lui sunt zadarnice, Diocleian a dat porunc s li se taie capetele i Mucenicului i împrtesei Alexandra. Dei, ostaii i-au scos afar din cetate, dar pe drum, înainte de a ajunge la locul de tiere, împrteasa, slbind cu trupul, i-a dat duhul. Iar, când au ajuns la locul hotrât, Sfântul Mucenic Gheorghe i-a ridicat glasul i s-a rugat cu cldur mulumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile primite. Astfel rugându-se, cu bucurie i-a plecat capul sub sabie i a fost tiat în ziua de 23 aprilie (303), pzind pân la capt credina fr prihan i luând cununa cea nevetejit din mâna lui Hristos, Domnul Su. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe se numr printre cei mai îndrgii sfini ai cretintii. Viaa, jertfa i minunile sale au strbtut veacurile pân în prezent, servind drept model duhovnicesc pentru muli cretini, fiind cinstit ca un mare martir întru Hristos. Mai mult de atât, faima i dragostea care însoesc personalitatea martirului, au dus la respectul su deopotriv în celelalte culte. Îmbrcat soldaete într-o cma de zale i înarmat cu o suli prevzut cu o cruce, Sfântul Gheorghe este patron-protector a numeroase ri i inuturi precum Anglia, Etiopia, Grecia, Lituania, Oseia, Serbia, Muntenegru, Germania, Sicilia, Tirol, Palestina, Catalunia, Bucovina, Portugalia, Rusia i Bulgaria. Îns, nicieri nu este mai iubit i mai respectat decât într-un mic stat din Caucaz al carui locuitori au ales ca ara lor s se mai numeasc i Georgia, pe lâng denumirea de Gruzia, cum au botezat-o ruii. Îl mai regasim pe Sfântul Gheorghe în postura de patron al unor orae importante precum Beirut, Liubliana, Ferarra, Moscova, Milano, Genova, Suceava, Barcelona, Venetia i altele. De asemenea, Sfântul Gheorghe se numr între puinii sfini cretini cinstii chiar de o parte a musulmanilor: sub numele de Haderiliaz, Gheorghe este respectat i venerat în republicile caucaziene preponderent musulmane, în Turcia, Kurdistan, Turkmenistan i Kazahstan. Împreun cu Sfinii Dimitrie Izvorâtorul de Mir, Teodor Tiron, Teodor Stratilat, Sfântul Gheorghe împarte statutul de sfânt-soldat. Dintre toi Sfinii srbtorii în lumea cretin, puini au ajuns la faima de care s-a bucurat i se bucur Sfântul Gheorghe la poporul nostru. În satele, comunele i oraele rii noastre, foarte multe biserici sunt ridicate în cinstea lui. Muli oameni, brbai i femei, îi poart numele. De asemenea i multe orae din ar; al treilea bra al Dunarii, în Delt se cheama braul Sfântul Gheorghe. Se tie, apoi c mult vreme ocrotitorul otirii române a fost i este Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. Astfel, steagul Moldovei, trimis de tefan cel Mare la mnstirea Zograful din muntele Athos, are chipul Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un rasunet i o chemare a poporului la lupta cretinilor împotriva balaurilor vremii. O dovad este i rugciunea lui tefan cel Mare scris pe steagul su: "O, lupttorule i biruitorule, Mare Gheorghe, în nevoi i în nenorociri grabnic ajuttor i cald sprijinitor, iar celor întristai, bucurie nespus primete de la noi aceast rugciune a smeritului tu rob, a Domnului Io tefan Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domnul rii Moldovei. Pzete-l i pe el, neatins în lumea aceasta i în cea de apoi, 50

53 pentru rugciunile celor ce te cinstesc pe Tine, ca s Te preamrim în veci. Amin. i aceasta a facuto în anul 1500 (7008), în al patruzecisitrei-lea an al Domniei Sale". Sfântul Mare Mucenic Gheorghe trebuie s fie în primul rând un model pentru ostaii rii noaste. Ei sunt primii chemai s se jertfeasc pentru neam i ar, aa cum au facut-o atâia eroi ai neamului, înaintea lor. El trebuie s fie un exemplu de brbie, cci el a fost o adevrat întruchipare a brbiei în faa prigonitorilor. Se tie c între virtuile morale care cluzesc viaa cretinului, în raport cu sine însui i cu semenii si, se numr înelepciunea, dreptatea, cumptarea i brbia. Prin brbie sau curaj înelegem însuirea sufleteasc a cretinului de a-i împlini cu statornicie îndatoririle sale i a înfrunta cu hotatrare toate greutile i primejdiile vieii ; ea se arat ca trie sufleteasc în a împlini cuvântul Sfintei Evanghelii, în via. Aadar, brbia sau curajul trebuie s constituie trstura dominant a fiecarui cretin. Avem nevoie de brbie pentru a ne apra de toate primejdiile vieii, pentru a-l marturisi în orice împrejurare pe Hristos, pentru a învinge orice obstacole, inclusiv pornirile pctoase din luntrul nostru, care ne împiedica de la svârirea binelui. Brbia - ca i celelalte virtui morale menionate trebuie s însoeasc în permanen cele trei virtui teologice : credinta, nadejdea si dragostea. Pstrând tradiiile marilor înaintai, Armata Român prin Statul Major al Forelor Terestre îl cinstete i-l preamrete, i în zilele noastre ca pe un Ocrotitor Spiritual al acesteia, bucurându-se de cea mai mare cinste i preuire din partea tuturor militarilor, cruia i se închin i îi aduce cântri de laud ca acestea: "Ca un Mucenic nebiruit, ca un purttor de lupte, ca un aprtor al credinei neînfruntat f-te acum turn neclintit celor ce te laud pe tine, Preaîneleptule Mare Mucenic Gheorghe, îngrdindu-i cu rugciunile tale". Text i foto: cdor. av. (rtr.) Oelea Pavel OMAGIEREA REGIMENTULUI 57 AV. V. Stimate doamne i domnioare, stimai domni, dragi copii, Ne aflm aici, la festivitatea de Omagiere a R 57 Av.V., datorit iniiativei unui inimos grup de aviatori strâns în jurul ideii comandorului Necoiu Ion, sub egida Filialei ARPIA - Constana i al ajutorului, fr de care nu ar fi fost posibil acest eveniment, al Statului Major al Forelor Aeriene Române i al comandantului Aerodromului Mihail Koglniceanu, dar i a dragostei dumneavoastr pentru aviaie i istoria acesteia. Salutm prezena la acest eveniment: - a reprezentantului efului Statului Major al Forelor Aeriene Române, comandantul Bazei 86 Aeriene Borcea, domnul gl. fl. aer. Ctlin Bhneanu; - a reprezentantului Comandantului Brigzii 9 Mecanizat Mreti, eful de stat major, domnul col. Sandu Ion; - a lociitorului comandantului Bazei 86 Aeriene Borcea, domnul cdor. Valentin Dedioiu; - a primarului comunei M. Koglniceanu doamna Ancua Daniela Belu; - a directorului general la Regional Air Services, domnul cpt. (rz.) Adrian tefan Vasilache; - componeni ai Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria, ai Asociaiei Naionale a Cadrelor Militare în Rezerv i Retragere din Ministerul Aprrii precum i a celei din Ministerul de Interne, i ai Asociaei Române pentru Propaganda i Istoria Aeronauticii; - aviatori i simpatizani ai aviaiei de la Borcea, Bucureti, Bacu, Timioara, Câmpina; - dac cei mai muli dintre noi se gândesc cu nostalgie 51

54 la trecut, avem de fa reprezentani ai celor care se gândesc ce vor face când vor fi mari: elevi ai Grdiniei Lumea Copiilor - Constana. S-i aplaudm! Istoria acestui regiment, scris prin faptele oamenilor începând de la poart i pân la înlimi stratosferice, nepus, înc, între coperile unor cri, se întide de-a lungul a 53 de ani, iar luna aprilie este cea mai încrcat de semnificaii. La întâi aprilie 1950, denumirea de Comandamentul Aviaiei s-a înlocuit cu cea de Comandament al Forelor Aeriene Militare. Acest Comandament emite Ordinul de zi nr. 74/ de înfiinare a primei mari uniti de aviaie de lupt reactiv, în compunerea creia se afla i R 14 Av. V. R. înfiinat pe aerodromul Pipera, având în dotare avioane PO - 2 i IAK La începutul lunii iunie 1951 regimentul primete ordin de dislocare pe aerodromul Ianca. Pe acest aerodrom, creuzetul zborului pe avioane reactive, în condiii de via vitrege i pista în curs de betonare, începe un program teoretic intensiv de exploatare la sol i în zbor al noilor avioane reactive sovietice ce intr în dotarea aviaiei, inclusiv a regimentului, IAK - 17 D.C. i IAK - 23 S.C. Pe data de 26 iunie 1951, comandantul R 14 Av. V. R. maiorul Rican Aurel execut primul zbor pe un avion monoloc reactiv de lupt, IAK - 23, constând întrun tur de pist de 11 minute. La data de 27 iulie 1951 unitatea primete denumirea de R 172 Av. V. R., iar în luna iunie 1955 se disloc pe aerodromul M. Koglniceanu, având în dotare, din luna mai 1954, avioane MiG -15 (S - 102). Lucrrile la pista de decolare-aterizare au început în anul 1950 i s-au terminat în anul În data de 11 aprilie 1955 aici începe activitatea de zbor a piloilor români pe avionul reactiv de bombardament i cercetare IL - 28 DC. Pe data de întâi noiembrie 1959 regimentul se redenumete în R 57 Av. V., denumire ce o va purta cea mai lung perioad de timp, iar în anul 1960 este încadrat cu o escadril de MiG -17 PF venit de pe aerodromul Cocargeaua. Începând cu luna septembrie 1963 se trece la o etap superioar în pregtirea de lupt la sol i în zbor, datorit înzestrrii regimentului cu avionul supersonic MiG - 21 F -13. Urmeaz dotarea unitii cu variantele acestuia pân în anul 1990: MiG - 21 RFM, Mig - 21 RFMM, MiG - 21 M, MiG - 23 MF, MiG - 29 MF. Pe acest aerodrom, începând de la 5 mai 1987 pân în anul 2000 a activat o escadril de cercetare cu avioane fr pilot de tipul VR - 3. Multora dintre noi ni s-au pus la încercare abilitile de zbor în formaie în aciunlie de însoire ale acestor avioane la foarte joas înlime cu viteza de 950 km/h. Dup victoria Revoluiei Române din decembrie 1989 urmeaz o alt etap de reorganizare i redenumire. Pe data de 16 mai 1995 se desfiineaz R 57 Av.V. i se înfiineaz, cu personalul acestuia, Grupul 57 Av. V. i Baza 57 Aviaie. În aceast formul organizatoric, având în dotare avioane MiG - 23 i MiG - 29, activeaz pân pe data de 31 iulie 2001 când Grupul 57 Av. V. este desfiinat. Între 31 iulie i 31 decembrie 2001 se constituie Baza 57 Aviaie care fiineaz pân pe data de 30 aprilie 2004 când i se ridic Drapelul de lupt. Aici se încheie cei 53 de ani de via al acestei uniti militare. Monumentul în faa cruia ne aflm a fost realizat în lunile iunie-iulie din anul 1977 cu oamenii i materialele unitii, spune dl. cdor. (rtr.) Filipa Moise, iar cele trei pale de elicopter (Mi-8) simbolizeaz înmnuncherea efortului, fr de care nu se poate realiza suveranitate aerian, al celor trei arme: aviaia, artileria i rachetele antiaerine, radiolocaia. În ziua de 27 noiembrie 2009, la iniiativa comandorului Toma Ioan i contribuia Filialei ARPIA - Constana i a Filialei Cultul Eroilor - Constana, s-au dezvelit i sfinit plcile comemorative din marmur cu numele celor decedai în serviciu ordonat pentru ar. Astzi s-a dezvelit i sfinit înc o 52

55 plac memorial din marmur la iniiativa comandorului Canea Niculi i cu efortul unui grup de armurieri ai fostei uniti militare. Raiuni de ordin geo-politic, neexplicate celor ce le-au suportat, au dus la distrugerea de valori umane i materiale de nemsurat. Între aceste valori, poate cea mai de pre, industria aeronautic româneasc. Doamnelor i domnilor, în memoria celor ce nu mai sunt printre noi, decedai în accidente de aviaie sau din alte cauze, propun un moment de reculegere. V MULUMESC! Col.(r) Remus Macovei, prof. Annghel Bardac ZIUA EROILOR LA CONSTANA Reprezentanii Filialei Constana a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria au organizat sau au participat la multitudinea de evenimente organizate în judeul Constana pentru omagierea eroilor neamului. În ziua de 20 mai 2015, Asociaia Naional Cultul Eroilor Regina Maria a organizat la Muzeul Marinei Române, Sala Clio, începnd cu ora simpozionul cu tema: Înlarea Domnului - Ziua Eroilor. Eroismul i patriotismul românesc în istorie. Au susinut alocuiuni: IPS Teodosiearhiepiscopul Tomisului, Decebal Fgduviceprimarul municipiului Constana, col.(r) Remus Macovei- reedintele Filialei Constana a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria, cdor.(r) dr. Ioan Damaschin. În încheierea adunrii Corul Armonia al Arhiepiscopiei Tomisului a susinut un scurt recital. 53

56 În ziua de 21 mai 2015, la ceremonialul militaar i religios organizat de Prefectura i Garnizoana Militar Constana, la Monumentul Eroilor din Rzboiul de Independen au participat prefectul Constanei domnul Ion Constantin, viceprimarul municipiului Constana, domnul Decebal Fgdu, reprezentani ai tuturor categoriilor de fore din sistemul de aprare i siguran naional, reprezentani ai asociaiilor veteranilor de rzboi, ai cadrelor în rezerv i în retragere, reprezentani ai asociaiilor revoluionarilor i ai formaiunilor politice, elevi constneni. Slujba religioas a fost susinut de IPS Teodosie, însoit de un sobor de preoi. Reprezentanii Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria, împreun cu tineri de la organizaia de tineret a PSD i elevi de la coala Gimnazial nr. 10 au depus câte o floare la cele 368 de morminte ale Parcelei de Onoare a militarilor români jertfii pe câmpurile de lupt ale celui de al Doilea Rzboi Mondial, aflat în incinta Cimitirului Central. La Techirghiol, delegaia Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria, format din coloneii (r) Andreescu Gavril Mihail, Dnulescu Ctlin i ranu Traian, a participat la ceremonialul militar i religios organizat de autoritile locale. Au susinut alocuiuni Adrian Stan, primarul localitii i col. (r) Andreescu Gavril Mihail, preedintele Subfilialei Techirghiol a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria. Ceremonialul a continuat cu depunerea de coroane de flori i defilarea grzii de onoare. În comuna Grdina, la Monumentul Eroilor localitii, elevii colii gimnaziale au prezentat un program adecvat pentru cinstirea eroilor alctuit din cântece i poezii patriotice.slujba religioas a fost oficiat de cei doi preoi ai comunei. Au susinut alocuiuni primarul localitii, doamna Gabriela Iacobici, eful Subfilialei Grdina a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria, profesorul Anghel Bardac i un veteran de rzboi. În încheiere s-a depus o coroan de flori i s- a inut un moment de reculegere. La Medgidia, la Monumentul Eroilor, proaspt renovat, s-a desfurat un ceremonial militar i religios organizat de Primria i Garnizoana Militar Medgidia. Au participat domnul Adrian Iordache, primarul localitii, reprezentanii autoritilor locale, ai tuturor unitilor militare din garnizoan, elevi ai cercurilor Cultului Eroilor. S-au depus coroane de flori, inclusiv de ctre delegaia Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria, format din gen. bg. (r) Petre Stoica, gen. (r) Gheorghe Lungu i lt. Nichita Traian, preedintele Subfilialei Medgidia a Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria. La Cernavoda, mr. Constantin Grjdeanu, reprezentantul Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria a fost implicat în organizarea ceremonialului militar i religios, la care au participat reprezentanii autoritilor locale în frunte cu primarul Gheorghe Hâns, reprezentani ai unitilor militare din localitate i ai partidelor politice, elevi. Ceremonialul a cuprins o slujb religioas, depunerea de coroane i defilarea grzii de onoare. 54

57 Col.(r) Dnulescu Ctlin Ziua Infanteriei Române la Medgidia La 30 Aprilie 1830, în baza prevederilor Tratatului de la Adrianopol, încheiat între Rusia si Turcia, se stipula c rile Române au dreptul sa-si organizeze un numr de grzi înarmate pmântene. Astfel, s-a hotrât formluirea în Valahia a ase batalioane pedestrime i 6 escadroane clrime a strjii pamânteti, iar în Moldova unui batalion de infanterie i un escadron de cavalerie. Din aceste uniti au fost create patru regimente mixte: la Bucureti, Ploieti, Craiova i Iai. Pedestrimea de atunci va fi transformat mai târziu de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în Infanterie. De atunci i pân în prezent infanteria a rmas arma cu cele mai mari efective din Armata României, reprezentând grosul unitilor participante la rzboaiele purtate de-a lungul vremii dar i la misiunile de stabilizare i reconstrucie din prezent. La 30 Aprilie 2015, Brigada 9 Mecanizat Mreti a organizat Ziua Infanteriei Române la Batalionul 911 Capidav din Medgidia. La aceast important activitate, au fost invitai reprezentani ai autoritilor publice locale, precum viceprimarul oraului Medgidia - Luminia Vldescu, primarii localitilor învecinate Medgidiei (Tortoman, Cuza Vod, Petera), comandani ai poliiilor i detaamentului de jandarmi din localitatea Medgidia, comandani ai unitilor militare din subordinea Brigzii 9 Mecanizate Mreti i din garnizoana Medgidia, cadre militare în rezerv i în retragere din cadrul Asociaiilor Cadrelor Militare în Rezerv i Retragere din cadrul Ministerului Aprrii Naionale i Ministerului de Interne Filiala Constana, membrii din cadrul Asociaiei Naionale Cultul Eroilor Regina Maria Filiala Constana, veterani de rzboi i elevi ai instituiilor de învmânt. Dup ceremonia oficial care a cuprins primirea raportului i alocuiunea comandantului Brigzii 9 Mecanizate Mreti domnul general de brigad doctor Adrian Soci, a urmat alocuiunea comandantului Batalionului 911 Capidava domnul col. Alexandru Jugaru. n continuare au urmat slujba religioas oficiat de preotul militar al Brigzii 9 Mecanizate Mreti domnul Gavril, festivitatea înmânrii de Diplome de Excelen i plachete, Diplome de Onoare i Diplome de Merit pentru oficialitile locale, colaboratori i personalul care s-a distins în activitile specifice, premierea militarilor cu rezultate deosebite, precum i festivitatea înaintrii în gradul urmtor efectuat de comandantul batalionului. Repertoriul mixt al Fanfarei Militare a Forelor Navale dirijat de domnul lt.col. dr. Cornel Ignat au fcut deliciul invitailor, dar i al efului de stat major al Batalionului 911 Infanterie Capidava domnul lt.col. Silviu Iordan, care împlinea 43 de ani în aceast zi, urrile de La muli ani venind în acordul notelor muzicale. 55

58 Dup defilarea subunitilor batalionului, au fost organizate i prezentate o expoziie de tehnic i echipamente militare, un poligon de cercetare i un exerciiu demonstrativ de tip CORDON AND SEARCH executat de un pluton de infanterie, condus de lt. Marian Stoica. n poligonul de cercetare au fost prezentate câteva tehnici de supravieuire: tipuri de focuri, modaliti de procurare a apei potabile, modaliti de pregtire a hranei, adposturi improvizate i câteva tipuri de capcane: pentru inamici sau pentru a vâna animale sau psri. Expoziia de tehnic i echipamente militare a dat posibilitatea invitailor de a cunoate posibilitile i caracteristicile tehnico-tactice ale armamentului i tehnicii moderne din dotarea batalionului. La final, un pluton de infanterie din cadrul Batalionului 911 Infanterie Capidava a prezentat un exerciiu demonstrativ. Scenariul a vizat aciunea unei patrule într-un sat unde existau informaii despre activitatea unor insurgeni. Militarii au simulat intervenia asupra unui cartier dintr-un sat Afgan, unde fuseser descoperite activiti ale insurgenilor. Infanteritilor li s-a alturat i o echip de jandarmi cu câini, care a jucat rolul miliiilor locale. În cadrul exerciiului militarii au rezolvat incidente specifice celor întâlnite în Teatrele de Operaiuni, simulându-se intervenia MEDEVAC (evacuare medical) i TEHEVAC (evacuare a tehnicii) dup impactul mainii de lupt cu un IED (dispozitiv exploziv improvizat) i scotocirea unor locaii dintr-un sat în care existau informaii despre aciunea unor insurgeni privind depozitarea muniiilor i armamentului necesar executrii ambuscadelor împotriva forelor aliate. Misiunea militarilor a fost un succes! Modul de aciune al acestora, atât al celor din plutonul de infanterie cât i al juctorilor de roluri fiind foarte apreciat de ctre profesioniti. Cei mai încântai au fost îns precolarii, colarii i liceenii - care entuziasmai - au trit fiecare moment al aciunii i instinctiv al capturrii insurgenilor, au ovaionat i aplaudat la scen deschis. La finalul exerciiului cadrele militare în rezerv i retragere, cadrele didactice i elevii participani au mulumit personalului pentru invitaie i au promis c vor reveni de fiecare dat când vor fi invitai, pentru a fi alturi de militarii acestei uniti de elit a Brigzii 9 Mecanizate Mreti. Activitatea desfurat la Batalionul 911 Infanterie Capidava a reprezentat în acelai timp o demonstraie a performanelor i capabilitilor infanteritilor Armatei României fiind categorisit ca eveniment deosebit în promovarea carierei militare în arealul de profesii existent pe piaa româneasc. La multi ani tuturor militarilor activi sau în rezerv care poart semnul de arm al Infanteriei Române! LANSARE DE CARTE LA SEDIUL FILIALEI CULTUL EROILOR REGINA MARIA - CONSTANA Text: Mitrea Vasilica Foto: Pavel Oelea, Dan Nicolau Vineri, , a avut loc lansarea volumului DIN ISTORIA ARMATEI ROMÂNE Documente, autor Dr. Marin Voicu, editura EX PONTO, Domnia-sa ne surprinde din nou, dup primul su volum, la fel de interesant ca acesta - De la ultimatumul URSS, la porile Stalingradului. Starea de spirit a Armatei Române în perioada 26 iunie 1940-septembrie 1942., carte ce a constituit i teza sa de doctorat. Volumul cuprinde mai multe capitole, coninând documente de un real interes, pentru istorici i nu numai. 56

59 Dl. prof.univ.dr. Valentin Ciorbea, care a semnat Cuvânt înainte spune despre domnia sa: Un istoric adevrat, pe lâng articole, studii i lucrri de mai mare întindere, trebuie s fie preocupat i de editarea de documente. Din izvoarele istorice depistate în fondurile deinute de Serviciul Istoric al Armatei, Arhivele Naionale Istorice Centrale i Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii a selectat 388 de documente pe care le-a ordonat tematic (...), ceea ce-l face pe cititorul care îl va lua în mân sl deschid cu curiozitate. Înainte de faptul c acest volum conine date istorice foarte importante, particularitatea care îl definete este i aceea c definete starea de spirit a militarilor români în diferite momente ale devenirii noastre. Autorul precizeaz c documentele prezentate sunt selecionate în funcie de trei factori, i anume: identificarea strilor de spirit existente, ca manifestri ale dispoziiilor afective i instinctive; determinarea cauzalitii existenei acestor stri de spirit prin descoperirea factorilor generatori, precum i influena acestor factori asupra psihicului militarilor. Printr-un raport contrainformativ din septembrie 1940 se arat starea de spirit în armat: nemulumiri, frmântri, îngrijorri. Spre exemplificare citez din acest raport. Ducând o via sobr fac fa în condiiuni mulumitoare scumpetei excesive ce se accentueaz zilnic sau Mrirea soldelor a adus o îmbuntire în starea soldailor a corpurilor de trup ; Depresiunea sufleteasc, urm a tristelor evenimente dinuiete înc în mintea i sufletul fiecrui ofier. Marealul Ion Antonescu, cu privire la aceast stare de lucruri, a spus: Armata are nevoie de suflet, de elan, de spirit de sacrificiu. Nu se poate cere sacrificii sufletelor care au fost crescute la coala umilinei. Parcurgând aceast carte am descoperit documente referitoare la relaia dintre Armat i Micarea Legionar, camaraderia româno-german, problematica vremurilor respective. Dar, cu privire la acest aspect, tot Marealul Ion Antonescu a specificat: Nici-un amestec legionar în armat i nici-un amestec al armatei în micarea legionar. Este un privilegiu s ai un asemenea volum în rafturile bibliotecii personale, deoarece el poate fi citit la orice or, de câte ori vei dori s culegi date istorice i în orice stare de spirit vei fi, deoarece conine: rapoarte personale, ordine, note informative, ordine generale, memorii personale sau colective, referate, rapoarte de contrainformaii, ordine circulare, dri de seam etc. Felicit autorul pentru migala i seriozitatea cu care a lucrat în interesul su i al multora dintre noi. Text: prof. Araluis Guru, scriitoare TRIPL LANSARE DE CARTE Vineri, 20 martie, a avut loc în sala de Festiviti a a Colegiului TOMIS din Constana, tripla lansare a crilor : Basarabia, pmânt strbun, editura NextBook, 2014; Antologie jurnalistic vol.iii Interviuri, cronici, reportaje, editura NextBook Constana, 2014 i Monografia comunei Borcea, editura NEXT book, Constana, 2014 de Vasilica Mitrea, precum i a reeditrilor Stiai c timpu-i colorat? i Cândva. Prietene, editura NextBook, Constana 2015, de aceeai autoare. Aciunea a fost moderat de prof.dr. Traian Brtianu. Dup o succint trecere în revist a titlurilor aprute sub semntura autoarei, a luat cuvântul doamna prof.univ.dr. Olga Duu, care a fcut - pentru început - aprecieri cu caracter general referitor la personaitatea scriitoarei, pe care o consider - date fiind cunotinele, ambiia, contiinciozitatea i seriozitatea acesteia, la care trebuie adugate talentul i prolificitatea literar - un adevrat fenomen psihologic. Vorbitoarea a evocat cu emoie vizitele în Basarabia (Chiinu i Cueni), unde V.Mitrea a fost întâmpinat 57

60 cu cldur i speran, cu bucuria moldovenilor notri de a se regsi în paginile crii, autentic document de istorie naional. A amintit c a cunoscut-o pe autoare la cenaclul Mihail Sadoveanu din cadrul Cercului Militar din Constana, unde, de altfel, activeaz mai muli profesori, intelectuali autentici, ce s-au dedicat vocaiei de scriitor, îndeosebi, dup pensie, când - în fine - au gsit rgazul de a se exprima în scris, cum îi doriser dintotdeauna. În continuare, a vorbit doamna prof.drd. Alexandra Flora Munteanu, vicepreedinta Societii de Haicu, Constana, amintind, de asemenea, vremea i împrejurrile din care dateaz prietenia sa cu Vasilica Mitrea, de rolul regretatei prof. i scriitor Maria Pop în aceast relaie. Neobosit i cu o curiozitate specific ziaristei - scriitoarea a început ca redactor la revistele Camarazii, Emel, apoi Dobrogea Cultural i Arma Pontica, - astfel o caracterizeaz prietena sa Alexandra Flora Munteanu. S-a referit, mai ales, la antologia jurnalistic, unde autoarea surprinde locuri, oameni i fapte surprinztoare, greu de uitat, din timpuri recente i nu numai: Pitetiul de trist renume pentru suferina deinuilor politici, colectivizarea, transferul de populaie, toate prezentate cu realism i o putere de sugestie remarcabil, din care nu lipsesc nici elemente de psihologie, etnografie i folclor. Urmeaz prof. Araluis S.Guru, care prezint o recenzie cu note eseistice la romanul Cândva prietene. Încadrând personajele principale - cele trei colege de apartament: Ramona, Sanda i Laura - în generaia actual, creia îi aparin prin vârst, educaie, mod de via, într-o msur mai mare sau mai mic, observ c ele se i difereniaz prin principiile crora le slujesc i care fac din ele personaliti i destine diferite. Prin traiectoria existenei fiecreia, prin recompensa ori sanciunea aplicat de via în funcie de modul lor de a concepe s triasc, scrierea are i o profund valoare educativ-moralizatoare. În cele o sut cincizeci de pagini - cci conciziunea o caracterizeaz pe scriitoare - ni se înfieaz o felie de via adevrat, convingtoare prin sinceritatea i talentul de creaie al autoarei. O meniune special se cuvine tehnicii scriitoriceti, îndeosebi celei cunoscute ca povestirea în povestire, când în final, este introdus un personaj nou, fr vreo relaie cu subiectul propriu-zis, într-o secven cu valoare de simbol, ce arunc o lumin nou asupra faptelor, invitând cititorul la meditaie i reflecie asupra propriei viei, asupra existenei, în general. Poezia Text: lt. col. (rz.) Nicolau Dan Foto: Pavel Oelea Pe 19 martie, când soarele se pregtea s scapete, la o or romantic deci, într-o sal a Cercului Militar Constana, mai muli entuziati au gsit de cuviin s-i aduc aminte de Ziua Mondial a Poeziei. Ce tim este c entuziatii nu sunt mînai de la spate, dar au în spate un entuziast- ef, pe dl. Aurel Lzroiu, preedinte al Cenaclului Cercului Militar organizatorul evenimentului, dinamic, complex i sensibil. Aadar mai tineri sau mai puin tineri, mai autori de poezie, mai admiratori ai poeziei am evocat împreun, pe Poe i pe Cobuc, pe Mallarme i pe Radu Stanca, pe Eminescu i pe Pukin, pe Nichita i pe Matei Viniec (a început ca 58

61 poet!), purtai de vorbe calde ale Doamnei Olga Duu, renumit cadru didactic constnean i scriitoare. Fiind la un Cerc militar, Domnul George Mihalcea, sriitor i jurnalist, deopotriv civil i militar, nea recitat din creaii proprii. A mai vorbit Doamna profesor Guner Akmola, îndrgostita venic a eminescului, cruia i-a tradus în turc i ttar o grmad de volume, ne-au mai mângâiat cu recitri delicate un grup de putoaice care la rândul lor scriu poezie, ce mai, festin al versului... La final, un moment mai trist, dar la fel de important ca întreaga sear, a fost lansarea postum a crii adunate cu râvn i dragoste între coperi de soul aceleia care a fost Cornelia Brtianu, dl. profesor universitar Traian Brtianu. Sugrumat firesc de emoie domnia sa ne-a istorisit despre tristeea naterii unei cri postume. Cuibrii într-o sal plin, noi, câiva invitai de la Filiala Cultului Eroilor am trit o sear de magie, dovedind ceea ce spunea Nichita Stnescu, dragul de el: Poetul, ca i soldatul,...el nu are via personal... 59

62 APRTORII PATRIEI Col. (r) Ioan Ioja S-I OMAGIEM S NU-I UITM! Col. (r) Ioan Ioja Orizontal: 1.Unitate de transmisiuni Aflat în pragul promovrii în echipa mare a STELEI 2.Anton Bacalbaa pentru MO TEAC Efectele undei de oc 3.Remarcat în postul mare Unitate de comand 4.Pui de cea A cere parola Prototip de automat! 5.Parâm! Rmas înlcrimat la plecarea în ctnie (od) Masa comun la STEAUA 6.Pies folosit în detaare Asigur SPATELE (pl) 7. Procuror ilicit de efecte militare Vârf de atac Perioad istoric 8.Cercare ratat! Înscris în programul de instrucie inuta soldatului 9. Armata de asalt 10.Încheietor de pluton! Ridicat în aprare 11.Mar forat Începe recrutarea la regiment! Fonduri de întreinere pentru armat (sing) 12.Corp de armat Vechi trubadur OBSERVATORUL MILITAR 13.Teleobiectiv de geniu Mare petrecere Vertical: 1.Umbra EROULUI NECUNOSCUT Efectiv complet 2.Execut foc la comand Prevedere regulamentar 3.Putere militar (adj masc) Loc de depozitare a gunoaielor din uniti 4.Unitate de alarmare de prim generaie PUTIN în amintirea atenilor moldoveni Cade secerat 5.Arici în armat! Fonduri pentru întreinerea cavaleriei (sing) Curbe luate la derbi! Emoii în premier! 6.Teren desfundat Decoraii pentru un militar de frunte 7.Piedic pus la puc 8.Crime contra umanitii Aripi de zbor! 9.MAI MARII RII Tacâm! 10.Atac devastator Unitate de legtur A intra în form în teren 11.Ridicat la lupt sub semnul semilunii Aripi de lstun! OBSERVATORUL MILITAR acreditat (pl) 12.Arme reduse în campanie! Veche unitate de protecie i paz Suspendat în bandulier! 13.Gsit lips la apel Vechi aprtor la poart Orizontal: 1.Form de încadrare pentru noi (art). Centru Militar Judeean (sigl) 2.ORGANIZAIA NOASTR (2 cuvinte) 3.Suzeran. MAMA RNIILOR pentru români. 4.Trâm de poveste. Cap de torpil. Ana Oprea! Intreprinderea de Montaj i Reparaii Petroliere (sigl) 5.TOMISUL CONTEMPORAN. 6.A face curat. Luat pe garanie în atac. 7.Încadrate la transmisiuni. Mamele strbunilor notri. Comandant în vechime. 8.Nu rspund la APEL. Dat în judecat. 9. Interpret de muzic patriotic. Distribuit trupelor de cavalerie pentru Întreinere. 10.Lista cu înzestrarea CORPULUI DE ARMAT. Peste poate. 11.Neam fr limite! Culme a culmilor. A czut din pr! 12.DIRECTORUL NOSTRU (2 cuvinte). 13.Trasul la int. Se lupt pentru SOLDA lui. Vertical: 1.Boal endocrin specific FLANCURILOR. 2.Canal navigabil între Marea Roie i Marea Mediteran. Cabaret englezesc. Perdeaua aviatorului. 3.Nemrginita Volg. Scrisul italic. Reîntors! 4.Monument de cult. La calitate olandez. 5.Soia lui Jupiter, fiica lui Saturn. Liantul UNIRII. Plin de lume! 6.APRARE LOCAL ANTIAERIAN (SIGL). Petunie! Afeciune respiratorie. 7.Cute! Arm de distrugere în mas. Maior cu termen redus! 8.Primele versuri ale cântrilor bisericeti. Coechipier în activitile subterane. 9.Nulitate între una i alta! Ultimele rmase în cont! Picate din cer! 10.Întrâtat. Situat în linia întâi la AH. 11.Convector pentru gradele mediului ambiant. Cav! 12.Aberaie în tehnica video. Cais! int de atins. 13.Juctor pe aripi. Activiti de înalt trdare. 60

63

64