Publicaþie editatã de Primãria ºi Consiliul Local Câmpina

Transkripsi

1 Nr. 24 Aprilie pagini Situaþia încasãrilor la bugetul local în primul trimestru al anului PAG 2 Noul ambasador al Macedoniei a vizitat municipiul Câmpina PAG 3 Obþinerea acreditãrii definitive a Spitalului Municipal depinde ºi de salariaþii instituþiei PAG 4 Administraþia localã apeleazã la o firmã specializatã pentru consultanþã juridicã în problema preluãrii batalelor PAG 5 Mesajul Protoieriei Câmpina cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale PAG 8 Publicaþie editatã de Primãria ºi Consiliul Local Câmpina Lãsaþi Lumina Sfântã sã vã cãlãuzeascã paºii. Întâmpinaþi Învierea Domnului cu speranþã, iubire ºi înþelegere! HRISTOS A ÎNVIAT! Primarul municipiului Câmpina Ing. HORIA TISEANU Se distribuie gratuit cetãþenilor din municipiul Câmpina

2 2 ACTUALITATE 60% dintre câmpineni ºi-au achitat taxele ºi impozitele locale. Agenþii economici resimt, însã, în continuare, efectele crizei economice Interviu cu directorul Direcþiei Economice din cadrul Primãriei Câmpina, Gheorghe Ecaterinescu Care este situaþia încasãrilor la bugetul local la 31 martie 2013, primul termen scadent pentru plata obligaþiilor fiscale? La primul termen pentru încasarea impozitelor locale pe anul 2013, gradul de colectare a obligaþiilor fiscale de la persoanele fizice este de 59,94%. Un procent pe care îl putem considera bun, dacã avem în vedere cã, în aceeaºi perioadã a anului trecut, gradul de colectare era de 56%. Aºadar, aproximativ 60% dintre contribuabilii persoane fizice ºi-au plãtit taxele ºi impozitele locale, iar acest grad ridicat de încasare se datoreazã ºi acelei bonificaþii de 10% acordate celor care plãtesc pânã la 31 martie. În cifre absolute, taxele ºi impozitele încasate pânã acum de la populaþie înseamnã în jur de 3,5 milioane lei. În cazul firmelor, situaþia este la fel de bunã? La persoane juridice stãm ceva mai slab decât anul precedent, având un grad de colectare de 35,62%, faþã de aproape 48% în aceeaºi perioadã a anului trecut. Criza economicã se resimte în continuare. Totuºi, avem o listã cu nouã societãþi comerciale mari din Câmpina, care de obicei îºi achitau obligaþiile fiscale la timp. Valoarea impozitelor pe care acestea ar fi trebuit sã le achite este de un milion de lei, adicã aproape 10 miliarde lei vechi. Când aceste nouã societãþi vor plãti, gradul de colectare a impozitelor de la persoane juridice se va ridica la aproximativ 45%, un procent apropiat celui din urmã cu un an. Aici trebuie sã atrag atenþia cã existã ºi o carenþã fiscalã. Legea prevede cã agenþii economici trebuie sã-ºi facã reevaluarea clãdirilor, pentru cã despre impozitul asupra lor este vorba aici, din 3 în 3 ani. Dacã nu se realizeazã aceastã reevaluare dupã 3 ani, impozitul se mãreºte automat cu 10%, iar dupã 5 ani, cu 30%. Ei bine, agenþii economici îºi fac aceastã reevaluare, în aproape toate cazurile valoarea de impozitare a imobilelor scãzând, dar noi nu avem nici un control asupra acestor reevaluãri. Cred cã ar trebui sã se impunã ºi aici, prin modificarea legislaþiei, un cuantum minim pentru fiecare tip de clãdire. Poate mai trebuie adãugat faptul cã ponderea impozitului pe proprietate, atât de la persoanele fizice, cât ºi juridice, în veniturile bugetului local este de 35%, iar o treime din acestea provin de la populaþie. Ponderea cea mai mare în veniturile bugetare o are impozitul pe salarii, aproximativ 56%, ºi aici ar putea apãrea unele probleme, având în vedere cã multe societãþi au disponibilizat personal. Aþi vorbit la dezbaterea publicã asupra bugetului despre posibilele probleme care ar putea apãrea prin scãderea numãrului de salariaþi din municipiu. Care este situaþia? Faþã de momentul dezbaterii publice, acum, dupã primul termen de încasare a impozitelor locale, sunt mai optimist ºi cred cã vom putea strânge venituri la bugetul local într-o proporþie cât mai apropiatã de cea de anul trecut. Pesimismul meu de la dezbaterea publicã venea din ponderea mare pe care o au impozitele din salarii în veniturile bugetului local, vã spuneam cã este de 56%, orice scãdere semnificativã a numãrului de salariaþi putând afecta veniturile bugetului local. Din punctul meu de vedere, important este faptul cã administraþia localã are proiecte, vrea sã facã o serie întreagã de investiþii, dar ºi oamenii, ºi firmele trebuie sã înþeleagã ºi sã se ralieze eforturilor administraþiei, plãtindu-ºi la timp impozitele. Pentru cã vorbeaþi de situaþia economicã a municipiului Câmpina, sunt afectate încasãrile la buget de faptul cã, în continuare, existã societãþi în lichidare sau reorganizare? Din datele noastre, undeva în jur de 60 de societãþi din municipiu sunt în aceastã nedoritã situaþie. Este normal ca problemele lor financiare sã afecteze gradul de colectare a impozitelor, cu atât mai mult cu cât aproape toate aceste societãþi înregistrau deja debite la bugetul local. Revenind puþin la persoanele fizice, s-a schimbat ceva în ceea ce priveºte recuperarea banilor din amenzi, aici existând întotdeauna o situaþie delicatã? Aceasta este o problemã foarte serioasã, pe care numai Parlamentul o poate rezolva, printr-o modificare legislativã care sã deblocheze situaþia. Noi avem de încasat de la persoane fizice, din amenzi, fiind vorba în general de amenzi pentru circulaþie, lei noi, adicã 4,85 miliarde lei vechi! Este o sumã uriaºã ºi nu avem nici un control asupra ei, pentru cã legislaþia nu dã administraþiilor locale nici o pârghie sã-i putem constrânge pe contribuabili sã-ºi achite aceste amenzi. Nu avem dreptul nici sã-i executãm silit, nu avem nici o soluþie. Dacã contravenienþii nu-ºi plãtesc amenzile, noi nu-i putem obliga în nici un fel. Asta este situaþia, asta este legea, astfel cã singura soluþie rãmâne schimbarea legislaþiei în vigoare. Obligaþii ale proprietarilor de imobile ºi asociaþiilor de proprietari (în cazul blocurilor) în vederea evitãrii producerii de accidente Având în vedere legislaþia în vigoare, ºi anume: - Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcþii, art. 25; - Legea nr. 153/2011 privind mãsuri de creºtere a calitãþii arhitectural-ambientale a clãdirilor, art. 1, al (1); - Legea nr. 230/2007 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea asociaþiilor de proprietari, art. 16 ºi art 56, al (1), lit. (a); deþinãtorii de construcþii de orice fel ºi asociaþiile de proprietari au obligaþia de a lua toate mãsurile care se impun în vederea evitãrii producerii de accidente, prin desprinderea unor materiale sau bucãþi de materiale din clãdiri, care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetralã, pun în pericol sãnãtatea, viaþa, integritatea fizicã ºi siguranþa populaþiei ºi/sau afecteazã calitatea cadrului urban construit. În acest sens, în conformitate cu prevederile legale sus menþionate, Primãria municipiului Câmpina anunþã cã deþinãtorii de construcþii (în cazul blocurilor - asociaþiile de proprietari) au urmãtoarele obligaþii: constatarea prin inspecþii periodice ºi stabilirea mãsurilor care sã asigure funcþionarea în bune condiþii a condominiului, a construcþiilor ºi instalaþiilor; urmãrirea comportãrii în timp a construcþiei; întocmirea fiºelor tehnice periodice cu privire la starea clãdirii ºi a instalaþiilor acesteia; asigurarea punerii în siguranþã a clãdirii potrivit prevederilor legale; rãspunderea faþã de funcþionalitatea ºi integritatea elementelor proprietãþii comune; procurarea mijloacelor materiale necesare întreþinerii ºi reparaþiilor curente ale elementelor proprietãþii ºi rãspunderea asupra integritãþii acestora; luarea mãsurilor urgente în vederea evitãrii degradãrilor care pot conduce la desprinderea ºi cãderea unor materiale din clãdire ( þigle, bucãþi de tencuialã sau beton, etc); repararea/refacerea finisajelor exterioare ale clãdirii, precum tencuieli, zugrãveli, tâmplãrie, elemente de plasticã arhitecturalã precum brâuri, ancadramente etc; repararea/refacerea împrejmuirilor la stradã. Pentru informaþii suplimentare, cei care doresc se pot adresa direct Biroului Urbanism ºi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primãriei Câmpina sau la telefon , int. 218, adresa de urbanism@primariacampina.ro.

3 ACTUALITATE 3 Noul ambasador al Macedoniei în România a vizitat Câmpina, la scurt timp dupã numirea sa în funcþie La începutul lunii aprilie, noul ambasador al Macedoniei la Bucureºti, Pande Lazarovski, a vizitat Câmpina, oprindu-se la sediul Primãriei, unde s-a întâlnit cu primarul Horia Tiseanu ºi alþi reprezentanþi ai administraþiei publice. Ulterior, Pande Lazarovski a fost ºi la Muzeul Memorial B.P. Hasdeu, pe care a dorit foarte mult sã-l vadã, declarându-se impresionat de acest obiectiv deosebit. Ambasadorul Macedoniei a fost însoþit de Aurelian Gogulescu, care este preºedintele Camerei de Comerþ ºi Industrie Prahova, dar ºi unul dintre cei doi consuli onorifici ai Macedoniei în þara noastrã. Ambasadorul Pande Lazarovski se aflã de numai douã luni la postul sãu de la Bucureºti, iar Câmpina este una dintre primele localitãþi vizitate dupã numirea sa în funcþie. ªi asta pentru cã municipiul nostru este una dintre cele douã localitãþi din România înfrãþite cu oraºe din Macedonia. La întâlnirea cu reprezentanþii administraþiei câmpinene, ambasadorul Lazarovski a spus cã þara sa are ca principal scop pe termen scurt intrarea în Uniunea Europeanã ºi se fac mari eforturi în acest sens, mai ales din punct de vedere economic. Noi avem TVA de 18%, impozitul este de 10%, în schimb nu avem aceastã noþiune de parcuri industriale, bine dezvoltate în þara dumneavoastrã. Existã ºi la noi niºte zone industriale libere, unde taxele sunt egale cu zero, pentru a-i încuraja pe investitori. De asemenea, ne mândrim cu faptul cã ocupãm locul doi în lume, dupã Singapore, în privinþa rapiditãþii cu care se acordã autorizaþiile de construcþie. Pentru a îndeplini toate condiþiile de aderare la Uniunea Europeanã, þara noastrã a fãcut eforturi deosebite ºi se investeºte foarte mult, în momentul de faþã fiind în curs de realizare douã noi aeroporturi moderne, internaþionale, precum ºi mai multe autostrãzi. Dincolo de posibilitãþile de colaborare culturalã, sportivã sau chiar socialã, mi-aº dori foarte mult sã pot contribui la creºterea relaþiilor economice dintre þãrile noastre, a afirmat ambasadorul Macedoniei în România. La rândul sãu, dupã ce a trecut în revistã etapele colaborãrii dintre Câmpina ºi localitatea macedoneanã Kumanovo, cu care municipiul nostru este înfrãþit, primarul Horia Tiseanu a anunþat cã a primit o invitaþie pentru participarea la un festival folcloric internaþional în localitatea Ohrid, din Macedonia. Nu ºtiu dacã este o coincidenþã între sosirea acestei invitaþii ºi prezenþa dumneavoastrã la Câmpina, dar la festivalul din varã, de la Ohrid, vom fi prezenþi cu un ansamblu folcloric local, precum ºi cu o delegaþie din partea administraþiei locale. Suntem onoraþi de aceastã invitaþie, festivalul de la Ohrid fiind unul dintre cele mai importante manifestãri de acet gen din Europa, a declarat primarul Horia Tiseanu. Înainte de a se îndrepta spre Muzeul Memorial Bogdan Petriceicu Hasdeu, ambasadorul Pande Lazarovski a admirat în vitrina cu suveniruri din sala de ºedinþe a Primãriei Câmpina mai multe exponate, inclusiv din þara sa, ºi a primit din partea primarului Horia Tiseanu mai multe daruri care sã-i aminteascã de prima vizitã în municipiul nostru. Încep lucrãrile de restaurare la terasele Castelului Hasdeu, cel mai frumos monument arhitectonic al Câmpinei La Castelul Julia Hasdeu vor începe în curând ample lucrãri de restaurare la terase ºi hidroizolaþii, lucrãri absolut necesare având în vedere starea avansatã de degradare din cauza infiltraþiilor de la apele pluviale. Proiectul recomandã o serie de intervenþii necesare ºi de maximã urgenþã asupra monumentului, unele directe, cu rol de asigurare a integritãþii ºi stabilitãþii construcþiilor, altele indirecte, cu rolul de a înlãtura factorii care pun în pericol starea castelului. În acest scop se vor utiliza toate mijloacele moderne care stau la dispoziþia proiectanþilor ºi constructorilor, fãrã a schimba caracterul monumentului ºi stilul arhitectonic. Toate intervenþiile vor fi în spiritul regulilor restaurãrii ºi conservãrii monumentelor istorice. Lucrãrile vor fi realizate de societatea Bautech General Construct ºi vor costa aproximativ lei (fãrã TVA). Lucrãrile de execuþie vor urmãri readucerea monumentului la aspectul iniþial în toate componentele de plan, arhitecturã ºi decoraþie. Se vor desface pavajele din dale de beton prefabricat, treptele din piatrã ale scãrii de la parter ºi balustradele de piatrã ºi de metal ale teraselor, pentru realizarea noilor straturi. Se vor reabilita terasele, grinzile metalice vor fi tratate anticoroziv, se vor curãþa ºi reface rosturile, se va reface umplutura din balast, asigurându-se pantele pentru scurgerea apei de pe suprafaþa teraselor. Pe terasele superioare se va monta o termoizolaþie din blocuri de sticlã celularã, de 15 cm grosime. La pereþi se vor monta profile speciale de etanºare. Se va restaura ºi se va monta balustrada de piatrã. Confecþiile metalice vor fi curãþate ºi protejate anticoroziv, iar luminatoarele vor fi executate din sticlã acrilicã, pe o ramã de aluminiu ºi un soclu metalic zincat. Dupã cum precizam anterior, prin intervenþiile care se vor efectua la acest monument deosebit se urmãreºte conservarea, consolidarea ºi restaurarea teraselor castelului, precum ºi stoparea degradãrii interiorului acestuia.

4 4 SÃNÃTATE Obþinerea acreditãrii definitive a Spitalului Municipal depinde în mare mãsurã de salariaþii instituþiei La Casa de Culturã Geo Bogza din Câmpina a avut loc recent Adunarea Generalã a Salariaþilor de la Spitalul Municipal. Scopul unei astfel de întâlniri a fost acela de a se discuta paºii care trebuie fãcuþi în continuare, de spitalul câmpinean, pentru obþinerea acreditãrii definitive, din 2015, mai ales cã mulþi dintre aceºti paºi depind de salariaþii unitãþii medicale. Administraþia localã s-a implicat cât de mult a putut în rezolvarea acelor probleme care þin de modernizãri, reparaþii, dotãri. An de an, de la bugetul local s-au acordat sume importante Spitalului Municipal. Dar iatã cã sunt ºi lucruri care nu mai depind de Primãrie ºi Consiliul Local, ci direct de salariaþii spitalului ºi în special de ºefii de secþie, a afirmat primarul Horia Tiseanu. Întâlnirea a fost organizatã de managerul Spitalului Municipal, dr. Cãlin Tiu, împreunã cu Violeta Rusu, reprezentantul firmei care asigurã consultanþa pentru obþinerea autorizãrii unitãþii. Din partea administraþiei locale au fost invitaþi primarul Horia Tiseanu, directorul Direcþiei Economice - Gheorghe Ecaterinescu ºi consilierul local Gheorghe Tudor, acesta din urmã fiind ºi membru în Consiliul de Administraþie al Spitalului Municipal. În salã s-au aflat douã treimi din angajaþii spitalului, mesajul transmis lor vizând necesitatea implicãrii tuturor salariaþilor pentru obþinerea acreditãrii definitive a instituþiei. Managerul interimar Cãlin Tiu a explicat de ce a considerat necesarã o astfel de Adunare Generalã: Pentru conºtientizarea ºi responsabilizarea tuturor salariaþilor din spital. Acum avem acreditare de nivel mediu ºi trebuie sã o obþinem pe cea finalã, definitivã. Trebuie sã muncim toþi dacã vrem sã nu existe riscul ca spitalul nostru sã fie desfiinþat! La rândul lor, atât primarul Horia Tiseanu, cât ºi directorul Gheorghe Ecaterinescu au menþionat faptul cã, la precedentul audit pentru acreditare, au fost ºefi de secþie din spital care nu au colaborat cu comisia de acreditare. Iar o astfel de stare de lucruri nu este beneficã pentru obþinerea acreditãrii finale. Administraþia localã s-a implicat cât de mult a putut în rezolvarea acelor probleme care þin de modernizãri, reparaþii, dotãri. An de an, de la bugetul local s-au acordat sume importante Spitalului Municipal. Întotdeauna, conducerea spitalului a gãsit înþelegere la noi, administraþia localã. Nu cred cã s-a pus vreodatã problema sã nu ascultãm doleanþele, sã nu ne implicãm, sã nu gãsim soluþii. Dar iatã cã sunt ºi lucruri care nu mai depind de Primãrie ºi Consiliul Local, ci direct de salariaþii spitalului ºi în special de ºefii de secþie, care trebuie sã aplice ºi sã respecte o serie de proceduri ºi protocoale stabilite prin lege ºi fãrã de care nu se poate obþine acreditarea finalã, a declarat primarul Horia Tiseanu. Vã reamintim cã Spitalul Municipal Câmpina a obþinut, anul trecut, acreditare de nivel mediu din partea Comisiei Naþionale de Acreditare a Spitalelor (acordatã pentru îndeplinirea condiþiilor între 45 ºi 85%), ceea ce presupune o nouã inspecþie peste doi ani. Autorizaþia permanentã va fi acordatã la îndeplinirea a peste 85% din criterii. Spitalul câmpinean este singurul din Prahova acreditat pânã în acest moment, chiar ºi la nivel mediu. Comisia din cadrul Ministerului Sãnãtãþii, care a acordat aceastã acreditare, a stabilit într-un raport aproximativ 280 de puncte concrete pe care Spitalul Municipal trebuie sã le perfecþioneze pânã la urmãtorul audit pentru acreditare, care ar trebui sã aibã loc în luna decembrie a acestui an. Pentru acreditarea finalã, termenul limitã este S-a introdus coplata. Fiecare pacient plãteºte 10 lei la externare De la 1 aprilie 2013, pacienþii internaþi la Spitalul Municipal Câmpina plãtesc, la externare, suma de 10 lei. Aceasta este valoarea coplãþii stabilitã de conducerea unitãþii medicale. Coplata este aceeaºi indiferent de numãrul de zile pe care bolnavul le-a petrecut în spital. Vã reamintim cã introducerea coplãþii în sistemul sanitar cu paturi a fost stabilitã prin Legea 220/2011, consiliile de administraþie ale spitalelor putând fixa doar valoarea acestei taxe (obligatoriu cuprinsã între 5 lei ºi 10 lei). Coplata nu se va percepe pentru serviciile de urgenþã. În rest, se va achita pentru toate celelalte servicii medicale, indiferent dacã pacientul este sau nu asigurat. Iatã categoriile de persoane excluse de la plata acestei taxe: pacienþii cu boli cronice, copiii ºi tinerii de pânã la 18 ani, persoanele cu handicap, gravidele ºi lãuzele, pensionarii cu pensii sub 740 lei pe lunã. Spitalul Municipal Paturi pentru spitalizarea de zi, la Chirurgie Spitalul Municipal Câmpina avea disponibile, pentru spitalizarea de zi, 10 paturi - cinci la Oncologie ºi cinci la Obstetricã-Ginecologie. La propunerea managerului Cãlin Tiu ºi a Consiliului de Administraþie al spitalului, Consiliul Local Câmpina a aprobat suplimentarea numãrului de paturi pentru spitalizarea de zi, astfel încât ºi Secþia de Chirurgie sã dispunã de cinci paturi. Era nevoie de o astfel de mãsurã pentru cã 10% din cazurile care apar într-o lunã, la Chirurgie, ar putea fi tratate în regim de spitalizare de zi, diagnosticele fiind rezolvate în 24 de ore. Profitul rezultat pentru spital ar fi de 43 lei/caz rezolvat, a precizat managerul Cãlin Tiu. Conducerea spitalului a identificat spaþiul necesar pentru amplasarea celor cinci paturi, iar asistenþa medicalã va fi asiguratã de personalul din cadrul Secþiei de Chirurgie.

5 DE INTERES LOCAL 5 Administraþia localã apeleazã la o firmã specializatã pentru consultanþã juridicã în problema preluãrii batalelor de la Rafinãrie Consiliul Local Câmpina Rafinãria Steaua Românã are termen pânã în 2015 sã ecologizeze toate batalele pe care le are în proprietate, dar ºansele ca acest lucru sã se întâmple sunt din ce în ce mai reduse. Pentru a se finaliza în 2015, procesul de ecologizare ar fi trebuit sã înceapã de multã vreme, mai ales cã este vorba despre aproximativ mp cu peste metri cubi de reziduuri petroliere. Suma estimatã pentru o astfel de operaþiune se ridicã la nu mai puþin de 50 milioane euro. În aceste condiþii, singura posibilitate pentru ca societatea sã nu fie sancþionatã, iar Câmpina sã scape, totuºi, de batale, ar fi preluarea acestora de cãtre administraþia localã, iar ulterior sã fie accesate fonduri europene pentru ecologizare. Nu este un subiect nou, de câteva luni bune se tot vorbeºte despre aceastã situaþie destul de delicatã, dar acum s-au fãcut câþiva paºi spre... preluare. Conducerea rafinãriei a solicitat de mai multe ori administraþiei locale sã preia batalele, presatã fiind ºi de apropierea termenului limitã. Primãria ºi Consiliul Local Câmpina sunt de acord, în principiu, sã preia batalele ºi sã acceseze fonduri europene pentru ecologizare (pe care numai administraþiile locale le pot obþine, nu ºi firmele private), dar totul în anumite condiþii, astfel încât municipiul sã nu se încarce cu o sarcinã de mediu pe care sã n-o poatã duce. Tocmai de aceea, primarul Horia Tiseanu a venit în faþa consilierilor locali cu un proiect privind angajarea unei case de avocaturã (Rizoiu&Asociaþii) pentru stabilirea unei înþelegeri cu Rafinãria, dar nu înainte de analizarea situaþiei ºi stabilirea unor condiþii clare. Executivul a avut mai multe întâlniri cu conducerea Rafinãriei, subiectul fiind preluarea batalelor. Sper sã putem face ceva cu acea zonã, noi având mai multe ºanse pentru cã putem accesa fonduri europene, întregul proiect fiind evaluat de specialiºtii în domeniu la aproximativ 50 milioane euro. Este nevoie de o casã de avocaturã cu experienþã, pentru cã va trebui sã introducem niºte clauze în contractul cu Rafinãria. De exemplu, dacã nu vom reuºi atragerea de fonduri europene în cinci ani, batalele sã reintre în posesia Rafinãriei. Noi vom face tot posibilul sã accesãm fonduri europene, dar nu va fi uºor având în vedere valoarea foarte mare a unui astfel de proiect. Sunt multe de spus, oricum, noi dorim ca Rafinãria sã ne cedeze ºi stadionul, dar sã ne asigure ºi o sumã de bani, necesarã pentru asigurarea cofinanþãrii unui proiect european de o asemenea amploare, a declarat primarul Horia Tiseanu la ultima ºedinþã Sper sã putem face ceva cu acea zonã, noi având mai multe ºanse sã ecologizãm batalele, pentru cã putem accesa fonduri europene. Întregul proiect a fost evaluat de specialiºti la aproximativ 50 milioane euro. Este o situaþie delicatã ºi de aceea e nevoie de o casã de avocaturã cu experienþã, pentru cã va trebui sã introducem niºte clauze în contractul cu Rafinãria astfel încât oraºul sã nu aibã de suferit. Primarul Horia Tiseanu a Consiliului Local Câmpina. Va trebui sã ne luãm mãsuri ºi sã stabilim de acum ce se întâmplã dacã Rafinãria intrã în insolvenþã sau în faliment. Transferul de proprietate se va face cu garanþii ºi consider oportun proiectul, pentru cã avem nevoie de o asistenþã de specialitate pentru a fi pe deplin acoperiþi, a afirmat ºi viceprimarul Ion Dragomir. Consiliul Local a aprobat în unanimitate proiectul privind angajarea casei de avocaturã Rizoiu&Asociaþii pentru consultanþã juridicã la transferul unor active de la Rafinãria Steaua Românã. ANUNÞ PUBLIC PRIVIND COLECTAREA SELECTIVÃ A DEªEURILOR ÎN CARTIERELE MUSCEL ªI SLOBOZIA Legea 211/2011 obligã autoritãþile publice locale sã asigure colectarea separatã cel puþin pentru urmãtoarele tipuri de deºeuri: hârtie, metal, plastic ºi sticlã. În consecinþã, în conformitate cu prevederile acestui act normativ, s-a stabilit ca începând cu 1 mai 2013, operatorul de salubritate Floricon Salub sã colecteze selectiv deºeurile de hârtie/carton, plastic ºi PET-uri de la cetãþenii care locuiesc la casele din cartierele Slobozia ºi Muscel, în saci refolosibili, pusi la dispoziþie de societatea ECOROM AMBALAJE S.A. Bucureºti. Operatorul de salubritate a început deja distribuirea sacilor refolosibili în aceste douã cartiere. CARTIER SLOBOZIA, strãzile: Izvoarelor, N. Bãlcescu, Câmpului, Dorobanþi, Garoafelor, Mesteacãn, Aleea Nucilor, Anton Pann, Rapsodiei, Andrei Mureºanu CARTIER MUSCEL, strãzile: Muscel, Popa ªapcã, Dobrogeanu Gherea, Pomilor, Aurel Vlaicu, Toamnei, Gheorghe Doja, Libertãþii, Poieniþei, Anotimpului PROGRAMUL DE RIDICARE a acestor tipuri de deºeuri va fi comunicat de FLORICON SALUB. Pentru cetãþenii municipiului vor fi postate suplimentar 30 de baterii - containere de colectare selectivã a deºeurilor, etichetate corespunzãtor, astfel încât sã fie accesibile populaþiei. Apa din ºipotele La Blanc ºi Voila nu este potabilã! Primãria Câmpina face cunoscut faptul cã, în urma monitorizãrii calitãþii apei, de cãtre Direcþia de Sãnãtate Publicã Prahova, a rezultat cã probele de apã recoltate de la ºipotele La Blanc ºi Voila sunt necorespunzãtoare punct de vedere bacteriologic. Apa de la aceste douã izvoare nu este potabilã. În ceea ce priveºte ºipotul de la Lac, apa este bunã de bãut, fiind corespunzãtoare din punct de vedere bacteriologic ºi chimic.

6 6 DE INTERES LOCAL Echipele verzi de la grãdiniþe, ºcoli ºi licee au plantat flori ºi arbori pe domeniul public Ca în fiecare an, în cadrul curãþeniei de primãvarã, administraþia localã câmpineanã ºi echipele verzi de la unitãþile de învãþãmânt din municipiu au plantat arbori ºi flori pe domeniul public. Prima acþiune de acest tip a avut loc la grãdiniþe, unde copiii, ajutaþi de educatoare, pãrinþi ºi de primarul Horia Tiseanu, au plantat flori ºi copãcei în curþile acestor unitãþi preºcolare. Pentru implicarea lor în acþiune, copiii au primit diplome ºi iepuraºi de ciocolatã de la primarul municipiului. Campania a continuat în parcurile din municipiu, unde elevii de gimnaziu ºi cei de la licee au plantat arbori. Astfel, în jurul noului loc de joacã de pe Strada Podului ºi în parcul de la Lacul Bisericii, elevi de la mai multe unitãþi de învãþãmânt au plantat de puieþi de pin, salcâm ºi platan, în timp ce angajaþii de la Serviciul Spaþii Verzi au plantat arbori þi arbuºti pe aliniamentele stradale, inclusiv acolo unde puieþii sãdiþi anterior au fost distruºi de rãu-voitori. Concursuri pe teme ecologice în Sãptãmâna altfel Acþiunile menþionate mai sus au avut loc în perioada în care s-a desfãºurat Sãptãmâna altfel, cea în care copiii sunt implicaþi în acþiuni diverse, extracurriculare. Pentru a fi în ton cu evenimentul, administraþia localã a organizat pentru elevi ºi altfel de acþiuni - un concurs de eseuri pe teme ecologice ºi un concurs Cel mai frumos colþ de naturã. În cadrul primului concurs, din zecile de eseuri primite de la copii, juriul a selectat - pe categorii de vârstã - cele mai frumoase lucrãri, pe care le-a ºi premiat. În cadrul celui de-al doilea concurs, elevii de la Colegiul Tehnic Mecanic, Colegiul Naþional Nicolae Grigorescu, ºcolile gimnaziale Ion Câmpineanu, B.P. Hasdeu ºi ªcoala Centralã au încercat ºi au reuºit de minune sã creeze, din materiale ecologice, câte un colþ de naturã. Echipele de la unitãþile de învãþãmânt menþionate au fost recompensate de primarul Horia Tiseanu cu premii din partea administraþiei locale. Anunþ de participare pentru acordarea de finanþare nerambursabilã asociaþiilor ºi fundaþiilor române cu personalitate juridicã, altor organizaþii neguvernamentale fãrã scop lucrativ, precum ºi persoanelor fizice sau juridice fãrã scop patrimonial, care iniþiazã ºi organizeazã programe/proiecte culturale, sportive ºi educaþionale de utilitate ºi interes public în municipiul Câmpina Autoritatea contractantã: Primãria Municipiului Câmpina, jud. Prahova, B-dul.Culturii nr.18, cod , telefon 0244/ , fax 0244/ , web@primariacampina.ro, integrare@primariacampina.ro Reglementãri legale privind finanþarea nerambursabilã: - Legea 350/2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fondurile publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general. - Ordonanþa nr.51/1998 privind îmbunãtãþirea sistemului de finanþare a programelor ºi proiectelor culturale, aprobatã, modificatã ºi completatã prin Legea 245/ H.G. nr. 49/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subvenþii asociaþiilor ºi fundaþiilor române, cu personalitate juridicã, precum ºi altor organizaþii neguvernamentale fãrã scop lucrativ, care iniþiazã ºi organizeazã programe ºi proiecte culturale. - Legea educaþiei fizice ºi sportului nr.69/ Ordinul Agenþiei Naþionale pentru Sport nr.130/2006, privind finanþarea nerambursabilã din fonduri publice a proiectelor cluburilor sportive de drept privat ºi ale asociaþiilor pe ramurã de sport judeþene ºi ale municipiului Bucureºti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.325 din 11 aprilie Hotãrârea Consiliului Local al municipiului Câmpina nr.30 din 25 martie 2013 privind aprobarea bugetului local pe anul Programul anual al finanþãrilor nerambursabile de la bugetul local al municipiului Câmpina pentru anul 2013 cuprinde urmãtoarele domenii: 1. Domeniul culturã/educaþie - susþinerea acþiunilor artistice ºi educative lei. Valoarea cofinanþãrii de la bugetul local a proiectelor va fi de maximum lei/proiect, în limita sumelor alocate. 2. Domeniul sport - susþinerea acþiunilor sportive ºi recreative lei Programul Promovarea sportului de performanþã : lei acþiuni sportive de performanþã Valoarea cofinanþãrii de la bugetul local a proiectelor ce vor fi depuse va fi de maximum lei /proiect, în limita sumelor alocate. Programul Sportul pentru toþi : lei Valoarea cofinanþãrii de la bugetul local a proiectelor ce vor fi depuse va fi de maximum lei/proiect, în limita sumelor alocate. acþiuni sportive de masã acþiuni recreative Categorii de solicitanþi: - asociaþii ºi fundaþii române cu personalitate juridicã, alte organizaþii neguvernamentale fãrã scop lucrativ, precum ºi persoane fizice ºi juridice fãrã scop patrimonial - structuri sportive de drept privat (cluburi, asociaþii), altele decât federaþiile sportive naþionale, cu personalitate juridicã românã ºi persoane fizice (profesioniºti sau amatori) din municipiul Câmpina, care iniþiazã ºi organizeazã programe ºi acþiuni de interes public local. Durata serviciului: anul 2013 Evaluarea ºi selecþia proiectelor în vederea obþinerii finanþãrii se va face de cãtre o comisie desemnatã prin hotãrâre a Consiliului Local. Comisia de evaluare va comunica, la încheierea procedurii de evaluare ºi selecþionare, în scris, solicitanþilor rezultatele acestei proceduri. Documentaþia de solicitare a finanþãrii nerambursabile, constând în Ghidul solicitantului ºi metodologia de participare, se pune la dispoziþie la sediul Primãriei Municipiului Câmpina sau pe site-ul instituþiei Termenul limita de depunere a cererilor de finanþare este 17 mai 2013, ora

7 UTILE 7 Primarul Horia Tiseanu rãspunde la întrebãrile cetãþenilor Cristea Cornelia Strada B.P.Hasdeu nr.37 Vã mulþumim pentru aprecierile referitoare la activitatea Primãriei. În ceea ce priveºte activitatea de strângere a câinilor comunitari, noua firmã a început treaba la sfârºitul lunii martie ºi va strânge câinii din zonele municipiului, la solicitarea cetãþenilor. Dãscãlescu Costel Strada Progresului nr.19 Parcurile se definesc, conform legii, ca fiind suprafeþe de peste un hectar. Spaþiile de odihnã ºi recreere din municipiu (aºa cum este ºi cel de pe Strada Progresului) sunt prea mici pentru a fi amplasate aici ºi toalete ecologice. Am montat astfel de toalete în zone mai extinse, cum ar fi parcul de pe Bulevardul Culturii, Lacul Bisericii ºi vor mai exista toalete ecologice la Fântâna cu Cireºi. Enache Alexandrina Strada 22 Decembrie nr.26 Vom analiza aceastã propunere ºi, dacã efortul bugetar nu este prea mare, o sã promovez un proiect de hotãrâre la o viitoare ºedinþã a Consiliului Local pentru scutirea de impozit a soþului (sau a soþiei) rãmas(ã) în viaþa (pentru persoanele care au împlint 50 de ani de cãsãtorie), pentru partea de moºtenire care i se cuvine. Mai mulþi cetãþeni de pe Strada 1 Mai Vom verifica cele semnalate de dvs. ºi vom lua mãsurile care se impun pentru curãþenia în zonã, precum ºi pentru curãþarea gaigãrului din faþa blocurilor. Toea ªtefan Aleea Rozelor, nr.3 În ceea ce priveºte parcarea unui maxi-taxi pe trotuar, voi trimite Poliþia Localã pentru a verifica ºi pentru a aplica sancþiunile prevãzute de lege. De asemenea, vom lua mãsuri de reparaþie a carosabilului în vederea scurgerii apei pluviale. Având în vedere cã mai multe asociaþii de proprietari din municipiu au solicitat montarea unor gãrduleþe decorative în zona blocurilor, vom achiziþiona astfel de gãrduleþe ºi le vom amplasa acolo unde ne vor fi solicitate de cetãþeni Bucurei Stelian Strada Schelelor, nr.3, bl.a6 Pentru cã împliniþi 50 de ani de cãsnicie în acest an, vã felicitãm din tot sufletul ºi vã invitãm sã vã prezentaþi la Direcþia Economicã, cu copia certificatului de cãsãtorie, pentru a fi luaþi în evidenþã. Ulterior veþi fi contactaþi ºi invitaþi la Balul Nunta de Aur. Marinescu Theodor B-dul Carol I, nr.26 Vã mulþumim pentru aprecieri. În ceea ce priveºte montarea unui indicator în zona menþionatã de dvs., am transmis solicitarea la biroul de specialitate ºi vã asigurãm cã indicatorul va fi amplasat cât de curând. Marcajele rutiere din parcarea de pe Aleea Margaretei se vor realiza dupã finalizarea marcajelor din zona centralã ºi a celor de la trecerile de pietoni. Dumitru Vasile Strada Milcovului nr.20, bl.16 C Acþiunea de ridicare a câinilor comunitari se realizeazã inclusiv în zona blocurilor de pe Milcovului. În ceea ce priveºte curãþenia stradalã, vom include ºi Strada 1 Iunie, precum ºi Aleea Toporaºi în programul lunar de curãþenie. PROGRAM AUDIENÞE PRIMÃRIA CÂMPINA LUNI: Director tehnic, Eliza Oprescu: Director economic, Gheorghe Ecaterinescu: MARÞI: Secretar Paul Moldoveanu: Viceprimar Ion Dragomir: MIERCURI: Primar Horia Tiseanu: Telefonul primarului (int. 101) Adrese de web@primariacampina.ro primar@primariacampina.ro Calendarul manifestãrilor cultural-artistice ºi sportive (aprilie - mai 2013) Dupã ce a fost aprobat de Consiliul Local, cu finanþarea aferentã, programul manifestãrilor culturale, artistice, sportive ºi educative se aflã în plinã desfãºurare. Primele acþiuni au avut deja loc, printre acestea numãrându-se concursul interºcolar România citeºte - destinat elevilor de clasa a IV-a ºi maratonul de activitãþi culturale Primãvara Poeþilor. Anul acesta, dupã cum bine se ºtie, avem un program cultural bogat ºi, cred eu, bine aºezat pe specificul urbei noastre. În lunile aprilie ºi mai se pot scoate în evidenþã, printre altele, manifestãrile Premiile cartea anului 2012, Artele în stradã - târg de arte ºi carte, Concertul Orchestrei Universitaria, celelalte manifestãri urmând a fi studiate în programul pe care l-am dat deja publicitãþii înspre ºtiinþa câmpinenilor ºi nu numai, a precizat preºedintele Comisiei de Culturã a Consiliului Local Câmpina, Florin Frãþilã. Lecturi publice - 11, 18 ºi 25 aprilie, Casa Municipalã de Culturã Vernisajul expoziþiei de picturã Liana David - 20 aprilie, Casa Municipalã de Culturã Concursuri de înot - 20 aprilie, Casa Tineretului Premiile Cartea anului categorii, 23 aprilie, Biblioteca Municipalã Dr. Constantin Istrati Simpozion Ziua Bibliotecarului din România - 23 aprilie, Biblioteca Municipalã Dr. Constantin Istrati Concursul de manuscrise sesiunea aprilie, Biblioteca Municipalã Dr. Constantin Istrati Concurs interºcolar, ºcoli ºi licee câmpinene - 26 aprilie, Casa Tineretului Artele în stradã Târg de arte ºi carte aprilie, aprilie, Casa Municipalã de Culturã Ziua Veteranilor de rãzboi. Spectacol folcloric. Concert fanfarã - 29 aprilie, Casa Municipalã de Culturã Artele în stradã Târg de arte ºi carte mai, mai, mai, mai, Casa Municipalã de Culturã Simpozion 9 mai zi cu întreitã semnificaþie - 8 mai, Biblioteca Municipalã Dr. Constantin Istrati Lecturi publice -9, 16, 23 mai, Casa Municipalã de Culturã Concurs interºcolar, ºcoli ºi licee câmpinene - 17 mai, Casa Tineretului Concertul orchestrei UNIVERSITARIA al UNMB - 18 mai, Casa Municipalã de Culturã Memorialul ªtefan Stãnescu la handbal, fete ºi bãieþi - 17 ºi 24 mai, Casa Tineretului, Liceul Energetic ºi Liceul Mecanic Concursul de interpretare pianisticã pentru copii «Julia Hasdeu», ediþia XV - 19 mai, Casa Municipalã de Culturã Salonul de primãvarã Artfoyer - 12 artiºti plastici din arealul Câmpina - 24 mai, Casa Municipalã de Culturã Competiþii de ºah si tenis de masã pentru copii si adulþi - 25 mai, Casa Tineretului, Clubul Copiilor Nunta de aur - 25 mai, Casa Tineretului Concert fanfarã - 26 mai, Casa Municipalã de Culturã Concursul Naþional de Literaturã Geo Bogza, Ediþia a III-a - 31 mai, Casa Municipalã de Culturã Numele ºi prenumele: Adresa: Talon de sugestii Problema/propunerea/ideea dvs. (Taloanele se depun la Primãria Câmpina, în urna din incinta Centrului de Informaþii pentru Cetãþeni. Ne puteþi trimite mesaje ºi la adresa de infocampina@gmail.com. Vã mulþumim!)

8 8 SÃRBÃTOARE Mesajul Protoieriei Câmpina cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori Pascale Sãrbãtoarea Paºtilor reprezintã pentru creºtini esenþa trãirii duhovniceºti a credinþei ºi nãdejdea dobândirii Împãrãþiei Cerurilor cuprinsã în Taina Crucii ºi a Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Precum odinioarã, la evrei, popor ales de Dumnezeu pentru împlinirea planului divin de Rãscumpãrare a umanitãþii, Paºtile simboliza eliberarea poporului din robia Egiptului, pentru noi, creºtinii, Sfintele Paºti trece dincolo de simbolism ºi reprezintã an de an o înnoire a nãdejdii noastre de Mântuire, o realitate vie, trãitã intens de fiecare dintre noi ca asumare a Jertfei de pe Cruce a Mântuitorului urmatã de Învierea Sa din morþi, ce ni s-a fãcut nouã Cale spre Ceruri. În bucuria Învierii Mântuitorului Hristos întâmpinãm pe binecredincioºii creºtini cu strãbunul salut creºtinesc de biruinþã Hristos a înviat! - Adevãrat a înviat! ISSN: Publicaþie lunarã editatã de PRIMÃRIA ºi CONSILIUL LOCAL CÂMPINA Tiraj exemplare Accesul liber la informaþii de interes public se realizeazã prin: afiºare la sediul autoritãþii sau instituþiei publice, prin publicarea în Monitorul Oficial sau în mijloace de informare în masã, în PUBLICAÞII PROPRII, precum ºi în pagina de internet proprie. (Legea 544/2001, Secþiunea 1, art. 5, pc.a). Tipografie: TIPOGRAMM BRAªOV Concepþie graficã, DTP, redactare: CERTO ALAN MEDIA CÂMPINA