Se distribuie gratuit cetãþenilor din municipiul Câmpina

Transkripsi

1 Nr. 13 Aprilie pagini Publicaþie editatã de Primãria ºi Consiliul Local Câmpina 24 strãzi ºi alei, pregãtite sã intre în modernizare lei = realizarea documentaþiei pentru reabilitarea termicã PAG 2 Asistenþa socialã, un domeniu pentru care se alocã sume importante Centrul Social de Urgenþã este aproape gata PAG 4 Sãnãtatea a primit peste 7 milioane lei de la bugetul local, în acest mandat PAG 5 La Fântâna cu Cireºi se va amenaja un spaþiu special pentru picnic PAG 6 Lacul Bisericii strãluceºte din nou PAG 8 Vã aºteptãm la HORA PRAHOVEANÃ! În perioada mai, în Centrul Civic al municipiului Câmpina se va desfãºura cea de-a XIX-a ediþie a Festivalului Folcloric Hora Prahoveanã. Este prima ediþie internaþionalã, la care au fost invitate ansambluri folclorice din Macedonia ºi Turcia. Se distribuie gratuit cetãþenilor din municipiul Câmpina

2 2 ACTUALITATE 24 strãzi ºi alei, pregãtite sã intre în modernizare Consiliul Local a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru aceste investiþii În total, este vorba despre modernizarea a 4 km de carosabil, valoarea totalã a lucrãrilor fiind de aproximativ 7 milioane lei Precizãm cã este vorba doar despre strãzile ºi aleile incluse în programul de investiþii Vã reamintim cã alte 35 de strãzi ºi alei vor fi reasfaltate prin programul anual de reparaþii stabilit de Primãrie ºi aprobat de Consiliul Local Câmpina. Administraþia câmpineanã continuã ºi în acest an procesul de modernizare a strãzilor din municipiu. În acest sens, una dintre etapele obligatorii de parcurs este aprobarea de cãtre Consiliul Local a indicatorilor tehnico-economici ai acestor lucrãri. Astfel, la ºedinþa de la finalul lunii martie, consilierii câmpineni au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru 24 de strãzi ºi alei pe care vi le prezentãm în continuare. Precizãm cã valoarea fiecãrei lucrãri este cea stabilitã de proiectanþi în studiile de fezabilitate, la licitaþie rezultând, de obicei, valori de execuþie mai mici decât cele estimate iniþial. Aleea Arcaºului lungime stradã modernizatã: 182,91 m; lãþime carosabil 6m; lungime totalã canalizare pluvialã 90m; valoarea totalã: lei; Strada Buciumului lungime stradã modernizatã: 278m; valoarea totalã: lei; Aleea Ciobãnaºi lungime alee modernizatã 258m; suprafaþã carosabil modernizat 1.160mp; suprafaþã trotuare modernizate 115mp; valoarea totalã: lei; Alea Peºtiºori lungime alee modernizatã 105,50m; suprafaþã carosabil modernizat 765mp; valoarea totalã: lei; Strada Lacul Peºtelui lungime stradã 1.100m; suprafaþã carosabil 4.380mp; valoarea totalã: lei; Aleea Veteranilor lungime stradã 180m; suprafaþã carosabil 732mp; suprafaþã trotuare 176mp; valoarea totalã: lei; Strada Sublocotenent Viorel Dumitrescu lungime stradã 132,40m; suprafaþã carosabil 850mp; suprafaþã trotuare 260mp; valoarea totalã: lei; Aleea Plantaþiei lungime alee 183,91m; lãþime carosabil între 4 ºi 6m; suprafaþã carosabil 1.042mp; suprafaþã trotuare 165,50mp; valoarea totalã: lei; Aleea Fluieraº lungime alee 101,69m; lãþime carosabil între 4 ºi 6m; suprafaþã carosabil 510mp; suprafaþã trotuare 200,20mp; valoarea totalã: lei; Aleea Peisajului lungime alee 69,04m; lãþime carosabil 3m; suprafaþã carosabil 258mp; valoarea totalã: lei; Aleea Colinei lungime alee 191,03m; lãþime carosabil între 3 ºi 3,5m; suprafaþã carosabil 719mp; valoarea totalã: lei; Aleea Roºiori lungime alee 109,11m; lãþime carosabil între 3,5 ºi 4,5m; suprafaþã carosabil 437,75mp; valoarea totalã: lei; Strada Redutei lungime stradã 295m; lãþime carosabil între 2,4 ºi 6m; suprafaþã carosabil 1.345mp; valoarea totalã: lei; Aleea Câmpiniþa lungime alee 74m; lãþime carosabil între 2,5 ºi 3,5m; suprafaþã carosabil 212,5mp; valoarea totalã: lei; Aleea Furnica lungime alee 80,57m; lãþime carosabil 6m; lãþime trotuare - 1,4m; suprafaþã carosabil 510mp; valoarea totalã: lei; Aleea Între Brazi lungime alee 135,75m; lãþime carosabil între 2 ºi 5m; suprafaþãcarosabil 359mp; valoarea totalã lei; Aleea Magnoliei lungime carosabil 111m; lãþime carosabil între 5 ºi 5,5m; lãþime trotuare 1m; suprafaþã carosabil 595mp; valoarea totalã: lei; Strada Panselei lungime carosabil 81m; lãþime carosabil 2,5m; suprafaþã carosabil 207mp; valoarea totalã: lei; Aleea Laboratorului lungime carosabil 109m; lãþime carosabil (medie) 3,53m; suprafaþã carosabil 385mp; valoarea totalã: lei; Aleea Nicopole lungime carosabil - 72m; lãþime carosabil 3m; suprafaþã carosabil 224mp; valoarea totalã: lei; Aleea Verii lungime carosabil 56m; lãþime carosabil 3m; suprafaþã carosabil 167mp; valorea totalã: lei; Aleea Cameliei lungime carosabil 47m; lãþime carosabil 4m; suprafaþã carosabil 181mp; lungime canalizare menajerã 49m; valorea totalã: lei; Aleea Crizantemelor lungime carosabil 75m; lãþime carosabil 4m; suprafaþã carosabil 363mp; valoarea totalã: lei; Aleea Crinului lungime carosabil 75m; lãþime carosabil 3,88m; suprafaþã carosabil 291mp; valoarea totalã: lei lei pentru realizarea documentaþiei tehnice în vederea reabilitãrii termice Unul dintre blocurile de pe Strada Erupþiei, reabilitat termic prin Programul Naþional Guvernamental Consiliul Local Câmpina a aprobat, în acest an, alocarea a lei pentru întocmirea documentaþiei tehnice necesarã reabilitãrii termice a 10 blocuri din localitate. Subliniem faptul cã este vorba doar despre documentaþia tehnicã, reabilitarea propriu-zisã costând mult mai mult. Aceºti bani, lei, sunt numai pentru realizarea documentaþiei tehnice a 10 blocuri de pe B-dul Carol I, din porþiunea cuprinsã între intersecþiile cu strãzile Sondei ºi Maramureº. Pentru reabilitare este nevoie de o sumã mult mai mare. Noi ne-am gândit sã alocãm aceºti bani pentru a face documentaþia tehnicã, astfel încât sã fim pregãtiþi în momentul în care Guvernului României va mai aloca fonduri pentru a susþine partea sa de finanþare, cea mai consistentã, pentru aceste lucrãri de reabilitare termicã. Deja au început mãsurãtorile în vederea realizãrii acestei documentaþii ºi ne-am gândit cã este bine sã începem cu blocurile de pe artera principalã a localitãþii, a declarat primarul municipiului, Horia Tiseanu. Vã reamintim faptul cã, prin Programul Naþional de reabilitare termicã a blocurilor, Guvernul asigurã 50% din fondurile necesare, de la bugetul local se alocã 30%, iar 20% din bani provin de la asociaþia de proprietari. O bunã bucatã de vreme, Guvernul a sistat alocarea de fonduri pentru izolarea termicã a blocurilor, dar se intenþioneazã reluarea programului. În momentul în care se va relua finanþarea de la bugetul de stat, prioritate vor avea administraþiile locale care au deja întocmite dosarele cu studiile ºi documentaþiile tehnice în vederea reabilitãrii. Acesta este ºi motivul pentru care municipalitatea câmpineanã a alocat bani pentru pregãtirea documentaþiilor tehnice.

3 EVENIMENT 3 Din 11 aprilie 2012, se circulã pe pasajul suprateran de la ieºirea din Câmpina spre DN1 Una dintre cele mai frumoase investiþii realizate la Câmpina în ultimii 20 de ani este gata. Pasajul suprateran care face legãtura între Calea Dacia ºi DN1 a fost inaugurat pe 11 aprilie, datã la care a ºi fost dat în folosinþã. O lucrare deosebitã, un pasaj despre care chiar proiectantul spune cã este singurul din Europa care are cãi de rulare duble ºi în pantã. Este un pasaj frumos, chiar spectaculos, dar, înainte de toate, este o investiþie utilã, care reduce timpul de ieºire din Câmpina în DN1 de la 9 minute la 29 de secunde. Practic, viteza de deplasare creºte de la 30 la 90 km/h. În plus, prin realizarea acestei lucrãri, dispar blocajele din trafic ºi accidentele care se produceau la intersecþia Cãii Dacia cu drumul naþional. Pasajul rutier suprateran are o lungime de 880 de metri pe sensul Câmpina - Ploieºti ºi de 840 de metri pe sensul Sinaia - Câmpina. Este o investiþie importantã pentru municipiul nostru, o investiþie de aproximativ 25,5 milioane lei (în jur de 6 milioane de euro), din care 20 de milioane lei reprezintã valoarea finanþãrii nerambursabile din fonduri europene. Vã reamintim cã, pentru aceastã lucrare, administraþia localã a obþinut finanþare europeanã prin Programul Operaþional Regional POR Axa 2. La inaugurare a participat foarte multã lume: oficialitãþi centrale, judeþene ºi locale, reprezentanþi ai firmelor care au proiectat ºi construit pasajul, dar ºi foarte mulþi câmpineni interesaþi sã vadã aceastã investiþie deosebitã. Au fost prezenþi la Câmpina, la tãierea panglicii inaugurale, ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului - Cristian Petrescu, secretarul general al MDRT - Gheorghe Nastasia, preºedintele Camerei Deputaþilor - Roberta Anastase, prefectul Adrian Dobre ºi deputatul Florin Anghel, alãturi, bineînþeles, de primarul ºi viceprimarul Câmpinei, consilieri locali, angajaþi ai Primãriei, primarii sau viceprimarii localitãþilor vecine, reprezentanþi ai instituþiilor publice ºi ai unor firme private. Dupã slujba religioasã ºi sfinþirea obiectivului de cãtre un sobor de preoþi, toatã lumea a mers pe pasaj, pe jos, pentru ca, ulterior, sã se dea drumul la circulaþia rutierã. În prezent, se lucreazã la modernizarea Cãii Dacia, artera care face legãtura între Bulevardul Nicolae Bãlcescu ºi DN1. De asemenea, autoritãþile locale, în colaborare cu Administraþia Drumurilor Naþionale ºi cu Poliþia Rutierã a DN1 amenajeazã separatoare de sens în zona cuprinsã între pasajul suprateran ºi podul de peste râul Doftana. Preºedintele Camerei Deputaþilor, Roberta Anastase: Aº dori sã felicit Câmpina pentru aceastã lucrare extraordinarã, o investiþie deosebitã, de care trebuie sã fiþi mândri. Îl felicit pe dl. primar Horia Tiseanu pentru cã nu s-a dat bãtut ºi îi felicit pe toþi cei implicaþi în materializarea unui proiect atât de frumos! Ministrul Cristian Petrescu: Importanþa acestei investiþii constã în primul rând în utilitatea ei. Odatã cu inaugurarea se va rezolva problema cozilor de la ieºirea din Câmpina pe DN 1. Trebuie sã recunosc cã este ºi o lucrare frumoasã, pentru care Câmpina meritã toate felicitãrile, cu atât mai mult cu cât este o lucrare realizatã din fonduri europene nerambursabile. Primarul Horia Tiseanu: Ideea unui pasaj suprateran la ieºirea din Câmpina a fost discutatã la nivelul Primãriei în urmã cu mai mulþi ani, dar nu am crezut cã vom reuºi sã o punem în practicã pânã nu au apãrut finanþãrile prin Programul Operaþional Regional POR Axa 2. Suntem mândri de aceastã lucrare modernã ºi foarte utilã pentru Câmpina ºi nu numai!

4 4 FINANÞARE Asistenþa socialã, un domeniu pentru care se alocã anual sume importante de la bugetul local Într-o comunitate localã, asistenþa socialã este un domeniu important, dar, în acelaºi timp, deosebit de delicat. În general, percepþia publicã este aceea cã asistenþa socialã înseamnã doar ajutoare sociale pentru persoanele defavorizate, iar ajutoarele respective înseamnã... venitul minim garantat. De fapt, înseamnã mult mai mult. Asistenþa socialã înseamnã ºi bilete gratuite de transport, plata asistenþilor sociali ai persoanelor cu handicap, burse sociale, ajutoare de urgenþã, cantinã socialã, pachete de sãrbãtori, sprijin pentru încãlzire, locuinþe sociale, centre sociale, scutiri de la plata impozitelor etc. Ce au însemnat toate acestea la Câmpina, în perioada ultimului mandat, vã prezentãm în continuare. În municipiul Câmpina, de venitul minim garantat prevãzut de Legea 416 beneficiazã anual, în medie, 150 persoane. În perioada , ajutoarele sociale acordate acestei categorii de beneficiari au totalizat peste un milion de lei. În ceea ce priveºte asistenþii personali ai persoanelor cu handicap grav, sumele alocate de la buget au fost importante. Asistenþii pesoanelor cu handicap (în jur de 300) se împart în douã categorii: cei angajaþi cu carte de muncã ºi care beneficiazã de salariu lunar ºi cei fãra carte de muncã, aceºtia primind o indemnizaþie fixã în fiecare lunã. Per total, pe parcursul a patru ani, plata asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap a însemnat aproximativ 6,8 milioane lei în cazul celor cu carte de muncã (cãrora li s-au achitat ºi contribuþiile la CAS, pensii, ºomaj) ºi aproximativ 4 milioane lei, în cazul celor care beneficiazã de indemnizaþie fixã. Subvenþia pentru transportul public lei, din 2008 pânã în prezent O perioadã, în Câmpina au beneficiat de subvenþionarea biletelor de transport public veteranii de rãzboi ºi vãduvele veteranilor, persoanele cu dizabilitãþi, foºtii deþinuþi politici ºi persoanele deportate, pensionarii de peste 70 de ani, cu o singurã pensie în familie, mai micã de 400 lei. Ulterior, la iniþiativa primarului Horia Tiseanu, Consiliul Local a revenit asupra proiectului prin care se stabileau beneficiarii acestei subvenþii ºi s-a stabilit sã beneficieze de 10 bilete gratuite pe lunã pensionarii de peste 70 de ani, care au un venit lunar net pe membru de familie mai mic de 500 lei, precum ºi persoanele cu Centrul social se aflã în incinta Spitalului Voila handicap grav sau accentuat, dar ºi asistenþii personali ai acestora. Dupã aprobarea hotãrârii referitoare la subvenþionarea biletelor, în ianuarie 2011, la audienþe au venit multe persoane care nu mai îndeplineau criteriile stabilite de noi, dar care aveau, totuºi, venituri foarte reduse. De aceea, am considerat cã trebuie sã modificãm vechea hotãrâre, sã ridicãm plafonul pentru pensionari ºi sã clarificãm situaþia privind persoanele cu dizabilitãþi, a declarat primarul Horia Tiseanu. Pentru subvenþionarea transportului public, de la bugetul local s-au alocat: lei în 2008, lei în 2009, lei în 2010, lei în 2011, lei în Blocul ANL este destinat tinerilor ºi familiilor evacuate din casele retrocedate Pe parcursul acestui mandat, administraþia localã a acordat ºi ajutoare de urgenþã unor persoane cu probleme de sãnãtate ºi care trebuiau sã se opereze urgent în strãinãtate, unor persoane care aveau nevoie de medicamente costisitoare ºi nu-ºi puteau permite achiziþionarea acestora, dar ºi unor familii ale cãror locuinþe au fost afectate de inundaþii sau alunecãri de teren. Valoarea totalã a acestor ajutoare de urgenþã a fost de peste lei. De asemenea, mai multe familii din Câmpina, care au fost sau urmeazã sã fie Persoanele cu probleme sociale au acum un spaþiu în care vor putea fi cazate pe o perioadã determinatã. Centrul Social de Urgenþã se aflã în incinta Spitalului Voila, în apropierea ªcolii Sanatoriale. Clãdirea a fost modernizatã complet ºi recompartimentatã, are cinci camere simple, douã apartamente, bãi, bucãtãrie ºi salã de mese. Valoarea totalã a lucrãrilor s-a ridicat la aproximativ lei. Recent a avut loc recepþia tehnicã a obiectivului, adicã a fost preluat de administraþia localã de la firma care a executat lucrãrile. Urmeazã dotarea centrului ºi apoi selectarea, prin licitaþie publicã, a unei organizaþii neguvernamentale care sã administreze noul centru. Dupã cum a precizat primarul Horia Tiseanu, Centrul Social de Urgenþã se va ocupa de primirea ºi gãzduirea temporarã a persoanelor cu probleme sociale, cãrora li se va asigura cazare, hranã, consiliere juridicã, socio-medicalã ºi profesionalã. În cadrul ºedinþei de la sfârºitul lunii Blocul ANL din Cartierul Turnãtorie evacuate din fostele case naþionalizate, retrocedate foºtilor proprietari, vor primi câte un apartament în blocul ANL din Cartierul Turnãtorie. Blocul de pe Strada Ecaterina Teodoroiu are douã scãri ºi 40 de apartamente. Vor fi apartamente cu chirie pentru tinerii sub 35 de ani, care nu-ºi pot permite sã-ºi cumpere o locuinþã. Câteva dintre apartamentele de aici sunt destinate familiilor evacuate din casele care au fost revendicate ºi apoi retrocedate proprietarilor. Valoarea totalã a investiþiei este de 4,6 milioane lei, bani alocaþi de Ministerul Dezvoltãrii Regionale, prin Agenþia Naþionalã a Locuinþei. Noi, ca ºi administraþie localã, am pus la dispoziþia ANL terenul de mp pe care se construieºte blocul, ne-a precizat primarul municipiului, Horia Tiseanu. Dupã cum menþionam la început, tot la capitolul asistenþã socialã intrã ºi... cantina socialã, care deserveºte în jur de 100 de persoane. Pentru hrana acestora, s-au alocat de la bugetul local, din 2008 pânã în 2011, peste 1,3 milioane lei. Tot de la bugetul local au fost plãtite ºi bursele sociale acordate unor elevi care provin din familii defavorizate ( lei în perioada menþionatã) ºi ajutoarele cu ocazia sãrbãtorilor pentru familiile cu probleme sociale (aproximativ lei). Centrul Social de Urgenþã este aproape gata Clãdirea a fost modernizatã complet ºi recompartimentatã Urmeazã dotarea centrului ºi apoi selectarea, prin licitaþie publicã, a unei organizaþii neguvernamentale care sã se ocupe de administrarea Centrului Social de Urgenþã. martie, Consiliul Local a aprobat Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Centrului Social de Urgenþã. Beneficiarii serviciilor oferite în cadrul Centrului Social vor fi persoane lipsite de posibilitatea asigurãrii unei locuinþe (temporare sau definitive) ºi care, din punct de vedere medical, sunt apte de a sta în colectivitate ºi nu necesitã supraveghere medicalã permanentã. Prioritate vor avea femeile însãrcinate, mamele singure sau familiile cu copii, victimele violenþei domestice, persoanele vârstnice ºi persoanele cu handicap. Toate aceste categorii de persoane vor sta la centru pentru o perioadã de maximum ºase luni, timp în care se va încerca gãsirea unor soluþii definitive pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntã. Nu vor putea beneficia de serviciile Centrului Social persoanele aflate sub influenþa bãuturilor alcoolice sau drogurilor ºi nici persoanele care suferã de tulburãri psihice.

5 FINANÞARE 5 Sãnãtatea a primit peste 7 milioane lei de la bugetul local, pe parcursul acestui mandat Spitalul Municipal Spitalul Voila - pavilion La 1 iulie 2010, administraþia localã a preluat cele douã spitale câmpinene Spitalul Municipal ºi Spitalul de Psihiatrie Voila. Din acel moment, alocaþiile de la bugetul local pentru investiþii ºi dotãri au crescut, iar comunicarea dintre autoritãþi ºi conducerile unitãþilor medicale a devenit tot mai bunã, mai ales cã în consiliile de administraþie ale spitalelor au intrat ºi reprezentanþi ai Primãriei ºi Consiliului Local. Sã nu uitãm un lucru foarte important. Noi, ca ºi administraþie localã, am preluat spitalele fãrã datorii, acestea fiind plãtite de Guvern înaintea descentralizãrii. A fost o decizie foarte bunã, pentru cã sarcina noastrã a fost mult uºuratã. La Spitalul Voila nu erau probleme, dar imaginaþi-vã cã ne-ar fi fost transferat Spitalul Municipal cu tot cu datoriile de aproape 100 miliarde de lei vechi... Ne-ar fi fost foarte greu sã ne descurcãm ºi cu aceste datorii, ºi cu realizarea unor investiþii, ºi cu cheltuielile materiale. Din fericire, am preluat spitalele fãrã datorii ºi vreau sã va spun cã, din momentul preluãrii, nici nu s-au mai fãcut datorii!, a declarat primarul Horia Tiseanu. Dacã preluarea spitalelor s-a fãcut la jumãtatea lui 2010, asta nu înseamnã cã pânã la acea datã nu s-au alocat bani pentru aceste instituþii. Vã prezentãm în continuare sumele alocate de la bugetul municipiului în ultimii aproximativ cinci ani: Spitalul Municipal Câmpina a primit lei, sumã din care lei au fost folosiþi pentru cheltuieli materiale, iar diferenþa de lei pentru reparaþii curente ºi achiziþionarea de aparaturã medicalã. În acelaºi an, Spitalul Voila a beneficiat de lei pentru modernizarea ºi dotarea pavilioanelor De la bugetul local s-au alocat lei pentru Spitalul Municipal (utilitãþi, reparaþii curente ºi aparaturã medicalã) ºi lei pentru Spitalul Voila (utilitãþi, studii de fezabilitate pentru diferite proiecte) Spitalul Municipal a beneficiat de aproximativ lei de la bugetul local (pentru reparaþii curente, utilitãþi ºi investiþii) ºi de aproape lei de la Guvern, bani utilizaþi la modernizarea lifturilor din instituþie. Spitalul Voila a primit aproximativ lei pentru diverse lucrãri de modernizare ºi întocmirea unor documentaþii tehnice Sumele alocate Spitalului Municipal au fost de lei de la bugetul local ºi de la Guvern, adicã de la bugetul de stat. În acelaºi an, Spitalul Voila a primit lei pentru reparaþii capitale la ªcoala Sanatorialã ºi pentru consultanþã, proiectare ºi asistenþã tehnicã în vederea accesãrii unor fonduri europene nerambursabile Pânã în acest moment, celor douã spitale li s-au repartizat de la buget lei pentru Spitalul Municipal, respectiv lei pentru Spitalul Voila. Sãnãtatea nu înseamnã doar cele douã spitale, pentru care eu consider cã s-au alocat sume destul de mari de la bugetul local. Puþinã lume ºtie cã tot de la buget sunt finanþate ºi cabinetele medicale pentru consultaþii generale ºi dentare din cadrul unitãþilor de învãþãmânt, la care se adaugã plata asistenþilor medicali comunitari ºi a mediatorilor sanitari. În ultimii patru ani, am alocat peste 1,4 milioane de lei la acest capitol, banii fiind utilizaþi pentru cheltuielile de funcþionare ºi cheltuielile de personal. Primarul Horia Tiseanu Iatã cum au fost cheltuiþi banii din sponsorizarea de la Kaufland: Dupã cum se ºtie deja, concernul Kaufland a sponsorizat administraþia localã cu euro (adicã lei) pentru Spitalul Municipal. Banii au fost împãrþiþi astfel: - aproape lei din suma totalã au fost folosiþi pentru lucrãrile de modernizare a secþiilor spitalului; lei au fost utilizaþi de conducerea spitalului pentru achiziþionarea de aparaturã medicalã performantã; - au mai rãmas în cont în jur de lei, o sumã care va fi utilizatã pentru diverse lucrãri de o mai micã amploare. Dupã cum se poate observa, cei mai mulþi bani s-au dus, aºadar, pe modernizarea unor secþii. O modernizare fãcutã de la zero, aproape. Secþiile au fost igienizate complet, uºile ºi ferestrele vechi au fost înlocuite cu termopan, au fost cumpãrate paturi la Secþia de Boli Interne ºi pãtuþuri pentru copii la Pediatrie, mobilierul a fost schimbat în cea mai mare parte, ba chiar s-au cumpãrat ºi lenjerii de pat, pãturi, perne ºi draperii. Au fost schimbate instalaþiile electrice ºi cele sanitare, iar la Boli Interne a fost introdus un sistem modern de avertizare a cadrelor medicale de cãtre pacienþi. Modernizarea Policlinicii Municipale, un proiect de anvergurã Pe lângã toate investiþiile realizate pânã acum ºi toate cheltuielile asigurate de la bugetul local, pentru domeniul sanitar noi mai avem un proiect important pentru care sperãm sã obþinem finanþare europeanã, mai ales cã am pregãtit deja toatã documentaþia necesarã. Este vorba despre proiectul privind reabilitarea, modernizarea ºi echiparea ambulatoriului integrat al Spitalului Municipal, adicã Policlinica Municipalã. Am depus ºi cererea de finanþare în cadrul Programului Operaþional Regional Axa 3, unul dintre domeniile acestui program referindu-se la modernizarea infrastructurii serviciilor de sãnãtate, a afirmat primarul Horia Tiseanu. Din indicatorii tehnicoeconomici prevãzuþi în studiul de fezabilitate reiese cã valoarea unui astfel de proiect depãºeºte 10 milioane de lei.

6 6 DE INTERES LOCAL 5 aprilie, Ziua Curãþeniei La Fântâna cu Cireºi se va amenaja un spaþiu pentru picnic Pe 5 aprilie, toþi cetãþenii municipiului Câmpina, dar ºi reprezentanþii agenþilor economici ºi instituþiilor publice au fost invitaþi sã participe la Ziua Curãþeniei. Acþiunea a fost organizatã de Primãrie ºi au fost vizate în special spaþiile verzi, zonele adiacente blocurilor, unitãþilor de învãþãmânt, altor instituþii publice etc. La Ziua Curãþeniei au participat ºi elevii de la mai multe unitãþi de învãþãmânt din Câmpina, care au dorit sã atragã atenþia ºi sã sensibilizeze opinia publicã asupra modului în care (nu) se pãstreazã curãþenia în localitate. Elevii au strâns gunoaiele din parcuri ºi de pe spaþiile verzi aflate în apropierea ºcolilor. La finalul acþiunii, toþi copiii au primit diplome ºi dulciuri din partea primarului Horia Tiseanu. 6 aprilie, plantãri de arbori Odatã cu intrarea în vigoare a Legii 54/19 martie 2012 privind desfãºurarea activitãþilor de picnic, Consiliul Local Câmpina a adoptat o hotãrâre prin care se aprobã o serie de reglementãri referitoare la punerea în aplicare a acestei legi. Concret, consilierii au aprobat amenajarea unul spaþiu special pentru picnic în zona de agrement Fântâna cu Cireºi. Acest spaþiu va fi amenajat în perioada imediat urmãtoare de cãtre serviciile de specialitate din cadrul Primãriei Câmpina. Zona respectivã va fi singura în care va fi permisã aprinderea focului pentru grãtare, amenda pentru utilizarea altor spaþii fiind cuprinsã între ºi lei, conform legii amintite. Pentru amenajarea spaþiului respectiv, de la bugetul local s-a alocat suma de lei. Spaþiul pentru grãtare va include containere pentru colectarea selectivã a deºeurilor ºi toalete ecologice, iar în apropiere va exista un pichet de stingere a incendiilor. De asemenea, va fi amenajat un loc de parcare bine delimitat ºi va fi stabilit ºi un program dupã care se va putea desfãºura un picnic la Fântâna cu Cireºi, adicã un interval orar a cãrei nerespectare este sancþionatã cu amenzi de la 100 la 200 lei. Ce trebuie sã reþinem în legãturã cu noile prevederi? În primul rând, este vorba despre o lege aprobatã de Parlament ºi pe care autoritãþile locale sunt obligate sã o aplice în teritoriu. În al doilea rând, toate spaþiile pentru picnic din Câmpina vor fi amenajate, Fântâna cu Cireºi fiind primul ºi cel mai important. CETÃÞENII DE ONOARE AI CÂMPINEI (VIII) Marin Constantin În continuarea acþiunilor dedicate Zilei Curãþeniei, pe 6 aprilie, elevii de la unitãþile de învãþãmânt din municipiu au plantat copaci, ei fiind ajutaþi de cadrele didactice ºi de reprezentanþi ai administraþiei locale. În total au fost sãdiþi 90 de puieþi de brad, stejar roºu, salcie creaþã, tei ºi mesteacãn. Dacã la nivelul liceelor sau ºcolilor generale, elevii au pus mâna pe sapã ºi lopatã, la grãdiniþã, acþiunea a avut mai degrabã un caracter demonstrativ ºi de conºtientizare a copiilor cã trebuie sã protejãm mediul înconjurãtor. Preºcolarii au fost foarte entuziaºti, toþi dorind sã dea o mânã de ajutor, aºa cum pot ei, la 4-5 aniºori. Nãscut la 27 februarie 1925, la Urleta, Marin Constantin a fost un apreciat muzician, compozitor ºi dirijor, identificându-se cu Corul Madrigal, pe care l-a fondat ºi condus de-a lungul întregii sale existenþe, între 1963 ºi De asemenea, Marin Constantin a fost un specialist renumit în muzica renascentistã, cântul gregorian ºi baroc, precum ºi în muzica tradiþionalã româneascã. A absolvit Facultatea de Pedagogie Muzicalã a Conservatorului de Muzicã din Bucureºti în anul 1949, iar printre reperele carierei sale strãlucite se mai pot enumera: a fost directorul general al Operei Române ( ) ºi profesor la catedra de dirijat de cor a Conservatorului, din Activitatea sa la conducerea Corului Madrigal i-a adus numeroase premii interne ºi internaþionale, toate culminând cu acordarea titlului Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzicã Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, în anul Marin Constantin s-a stins din viaþã la 1 ianuarie 2011, la Bucureºti, la 86 de ani. În februarie 1996, Consiliul Local Câmpina l-a declarat Cetãþean de Onoare al municipiului. COMPARTIMENTELE DIN CADRUL PRIMÃRIEI (XI) Compartimentul de îndrumare ºi sprijin pentru asociaþiile de proprietari Acest compartiment se aflã în subordinea secretarului Primãriei Câmpina, Paul Moldoveanu, ºi este condus de Otilia Buda. Principalele activitãþi desfãºurate în cadrul Compartimentul de îndrumare ºi sprijin a asociaþiilor de proprietari sunt urmãtoarele: þinerea evidenþei imobilelor închiriate cu destinaþia de locuinþã proprietatea municipiului; întocmirea ºi urmãrirea derulãrii contractelor de închiriere; întocmirea listelor cu solicitanþii îndreptãþiþi sã primeascã o locuinþã în vederea repartizãrii spaþiilor de locuit prin hotãrâri ale Consiliului Local; îndrumã ºi sprijinã asociaþiile de proprietari conform competenþelor stabilite de legislaþia în vigoare. Asociaþiile de proprietari au personalitate juridicã ºi nu sunt subordonate acestui compartiment; nu exercitã controlul financiar-contabil ºi gestionar asupra activitãþii asociaþiilor de proprietari, dar sesizeazã organele abilitate sã aplice sancþiunile care se impun conform prevederilor legale. Exercitarea controlului asupra activitãþii financiar - contabile din cadrul asociaþiilor de proprietari se realizeazã de catre organele competente, potrivit legislaþiei financiar -contabile. Asociaþia de proprietari sau orice proprietar poate contracta, în nume propriu, lucrãri de expertizã tehnicã ºi/sau contabilã cu o persoanã fizicã sau juridicã, care are calitatea de a efectua expertize, conform legislaþiei privind organizarea activitãþii de expertizã tehnicã ºi contabilã, judiciarã ºi extrajudiciarã; asigurã informarea asociaþiilor de proprietari asupra hotãrârilor Consiliului Local, care vizeazã funcþionarea acestora în bune condiþii, precum ºi asupra modificãrilor legislative survenite în domeniu. Toatã lumea trebuie sã ºtie cã asociaþiile de proprietari nu sunt subordonate Primãriei. Noi nu putem decât sã îndrumãm ºi sã sprijinim asociaþiile, dar deciziile se iau la nivelul acestora, de cãtre proprietari. Otilia Buda, ºefa Compartimentului de îndrumare a asociaþiilor de proprietari

7 UTILE 7 Primarul Horia Tiseanu rãspunde la întrebãrile cetãþenilor Daniel Constantin Strada Nucilor, nr.1 Podul de piatrã de peste râul Doftana se aflã în patrimoniul comunei Bãneºti. Putem reabilita acest obiectiv într-un parteneriat cu administraþia localã din comuna vecinã. Nu va fi o lucrare simplã, având în vedere cã podul este considerat obiectiv istoric, fiind construit în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în jurul anului Va trebui refãcut având la bazã planurile iniþiale. Ne vom gândi la propunerea dvs. împreunã cu specialiºtii în domeniu. Vasile Truicã Bd. Carol I, nr.9, Bl. P3 Conform legislaþiei în vigoare, obligativitatea arborãrii tricolorului de Ziua Naþionalã revine autoritãþilor ºi instituþiilor publice, dar nu ºi persoanelor fizice. Cu toate acestea, Primãria Câmpina a fãcut un apel în fiecare an cãtre populaþie ºi societãþile comerciale sã arboreze drapelul naþional de 1 Decembrie. Viorica Totan - Strada.Maramureº, nr.1, Bl. 217 În perioada imediat urmãtoare vom achiziþiona mai multe bãnci ºi vom monta una dintre ele inclusiv în faþa blocului dvs. Vasile Dumitru Strada Milcovului, nr.16, Bl. 20C Becul pentru stâlpul de iluminat va fi montat cât de curând. În ceea ce priveºte montarea unui bãtãtor de covoare, Asociaþia nr.901 trebuie sã adreseze o cerere scrisã cãtre Primãria Câmpina, prin care sã solicite montarea acestui bãtãtor ºi sã precizeze locul unde doreºte sã fie amplasat. Mihai Anghel Strada Griviþei nr.83 A Solicitarea dvs. a fost transmisã cãtre Poliþia Rutierã Câmpina, care trebuie sã-ºi dea acordul în vederea montãrii indicatorului Oprire interzisã în zona menþionatã de dvs. Albert Herman Calea Doftanei, nr.10, Bl.C În primul rând, vã mulþumim pentru toate aprecierile dvs. Referitor la solicitãrile transmise, blocul dvs. nu este inclus în programul de reabilitare termicã din acest an, dar va fi inclus într-un proiect viitor. În ceea ce priveºte Balul Nunta de aur, acesta se va desfãºura la Casa de Culturã Geo Bogza, pe 26 mai 2012 ºi vã rugãm sã vã adresaþi acestei instituþii pentru înscriere. D-na Aurelia (pensionarã) Toate problemele semnalate de cãtre dvs. au fost transmise operatorului de salubritate Floricon Salub pentru a fi rezolvate. Mara Mocanu Poiana Campina, Strada Centru, nr. 644 Problema ridicatã de dvs. a fost transmisã Floricon Salub pentru rezolvare. Ioan Sãcuiu Ioan StradaVictoriei, nr.14, Bl.31 În prezent, medici nutriþioniºti exista doar în centrele medicale private din Câmpina. De anul viitor, vom avea ºi la Policlinicã, dar ºi în cadrul Spitalului Municipal, unde se va deschide un cabinet de specialitate, lucru confirmat de managerul spitalului, dr. Alexandru Matei. Olga Paulina Popescu Aleea Pescãruº, nr.6 Vom încerca sã rezolvãm problemele ridicate de dvs. ºi sã þinem cont de sugestiile fãcute. Aº dori sã le mulþumesc tuturor celor care ne-au transmis felicitãri cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale ºi sã le urez încã o datã toate cele bune. De asemenea, le mulþumesc tuturor celor care ne trimit la Primãrie scrisori sau mesaje referitoare la diverse situaþii sau probleme din localitate, demonstrând cã le pasã de Câmpina noastrã. Vã asigur cã încercãm sã rezolvãm toate problemele pe care ni le semnalaþi. Poate nu reuºim sã facem totul foarte repede, dar treptat vom gãsi soluþii pentru fiecare situaþie ºi problemã în parte. Primarul Horia Tiseanu PROGRAM AUDIENÞE PRIMÃRIA CÂMPINA LUNI: Director tehnic, Eliza Oprescu: Director economic, Gheorghe Ecaterinescu: MARÞI: Secretar Paul Moldoveanu: Viceprimar Ion Dragomir: Telefonul primarului (int. 101) AGENDA CULTURALà AGENDA CULTURALà Casa de Culturã 13 mai - Festivalul-concurs naþional de interpretare pianisticã, ediþia a XIV-a. Participã: preºcolari ºi elevi de la gimnaziu mai - Festivalul Folcloric Hora Prahoveanã, ediþia a XIX a - în Centrul Civic. Au fost invitate sã participe ansambluri folclorice din judeþul Prahova, dar ºi din strãinãtate (Macedonia, Turcia) 25 mai - Bienala de artã plasticã, Câmpina 2012 expoziþie de picturã, sculpturã ºi graficã. Expun zece artiºti plastici din zona Câmpinei 26 mai Balul Nunta de aur destinat cuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsnicie Casa Tineretului 25 mai Spectacol de muzicã folk 31 mai Concurs interºcolar participã elevii de la licele campinene AGENDA SPORTIVà AGENDA SPORTIVà Fotbal. Unirea Câmpina continuã sã se menþinã ca lider autoritar al campionatului judeþean. Dupã prima etapã a returului, Unirea a continuat sã înregistreze rezultate pozitive: 1-1, în deplasare, cu Petrolistul Boldeºti (gol Bãrãgan); 6-0, pe teren propriu, cu formaþia Caraimanul Buºteni (marcatori Ciobanu, Cernea 2, Bãrãgan, Filip, B. ªandru); 1-0, în deplasare, cu Dero Ploieºti (gol Dobrescu); 3-0, în deplasare cu Chimia II Vadu Sãpat (fãrã joc, formaþia din Vadu Sãpat retrãgându-se în aceastã iarnã din competiþie); 2-0, pe teren propriu, cu Astra II Ploieºti (goluri Cernea, Bãrãgan). Unirea Câmpina ocupã în continuare primul loc al clasamentului cu 63 puncte, la 7 puncte de ocupanta locului secund, CS Vispeºti Blejoi. Fotbal. CSM Câmpina a trecut printr-o pasã neagrã. Nu un parcurs la fel de bun a avut cealaltã echipã a Câmpinei, CSM: 3-0, pe teren propriu, cu Chimia II Vadu Sãpat (fãrã joc, formaþia din Vadu Sãpat retrãgându-se în aceastã iarnã din competiþie); 0-4, pe teren propriu, cu CS Vispeºti Blejoi; 0-3, în deplasare, cu Progresul Drãgãneºti; 1-0, pe teren propriu, cu AFC Brebu (gol Stroe); 1-1, în deplasare, cu CS Pãuleºti (gol marcat de camerunezul Blanc Miss Ndatang). În urma acestor rezultate, sub media evoluþiei din tur, CSM a coborât pe locul al 5-lea, cu 46 puncte. Sperãm cã pasa neagrã a fost depãºitã ºi CSM Câmpina va reveni la evoluþiile excelente de altãdatã. Înot - Cupa Primãverii. Bazinul de înot didactic din Câmpina îºi demonstreazã necesitatea ºi viabilitatea ºi prin numãrul tot mai mare de copii care participã la competiþiile sportive organizate aici. Dupã participarea numeroasã de la Cupa Mãrþiºorului, peste 70 de copii din Câmpina ºi împrejurimi au fost prezenþi la Cupa Primãverii, organizatã în luna aprilie. Unii emoþionaþi, alþii, dimpotrivã, foarte relaxaþi, copiii s-au bucurat de acest concurs ºi au încercat sã dea tot ce au mai bun. Cu siguranþã, mult mai emoþionaþi au fost pãrinþii, bunicii ºi prietenii prezenþi la bazin ºi care i-au încurajat permanent pe competitori. La finalul întrecerii, cei mai merituoºi înotãtori au primit diplome ºi dulciuri. Motocros. Participare câmpineanã la prima etapã a Campionatului Naþional. Sportivii de la echipa MC Lido X-Treme Câmpina au participat în aprilie la etapa Campionatului Naþional de Motocros, care a avut loc la Sf. Gheorghe. George Manta (clasa 50 cmc) a ocupat locul al doilea; Sebastian Strechioiu (clasa MX2) s-a clasat pe locul al 3-lea; în vreme ce, la amatori, Marcel Viºoiu a ocupat locul al 7-lea. Despre participarea sportivilor câmpineni la aceastã etapã de la Sf. Gheorghe, Cãtãlin Duþã, preºedintele MC Lido X-Treme Câmpina, a declarat: A fost, practic, prima etapã a Campionatului Naþional, dupã ce etapa de la Valea lui Mihai - Bihor nu a mai avut loc. Din pãcate, vremea nu a þinut cu noi, în prima zi a plouat, ceea ce a dus la o îngreunare a traseului, iar a doua zi, peste noroiul deja existent, a nins, iar vântul a fost puternic. Chiar ºi în aceste condiþii, cred cã noi ne-am comportat meritoriu ºi am obþinut rezultate bune. Competiþii care se vor desfãºura în luna mai, la sala de sport a Colegiului Naþional Nicolae Grigorescu : - 15 mai - Memorialul ªtefan Stãnescu la handbal fete ºi bãieþi mai - Cupa Barbu ªtirbei la fotbal Numele ºi prenumele: Adresa: Talon de sugestii Problema/propunerea/ideea dvs. MIERCURI: Primar Horia Tiseanu: Adrese de web@primariacampina.ro primar@primariacampina.ro (Taloanele se depun la Primãria Câmpina, în urna din incinta Centrului de Informaþii pentru Cetãþeni)

8 8 INVESTIÞII Lacul Bisericii strãluceºte din nou Lucrarea de amenajare a malurilor Lacului Bisericii ºi a zonei adiacente a început în septembrie 2010 ºi a luat sfârºit luna aceasta, odatã cu montarea fântânii arteziene din mijlocul lacului. Cu câteva zile înaintea Sãrbãtorilor Pascale, a avut loc recepþia finalã a acestei lucrãri complexe, care a presupus consolidarea ºi pavarea malurilor lacului, realizarea sistemului de iluminat ºi aleei perimetrale, montarea unui gard ornamental pentru aleea de promenadã de la restaurant. De asemenea, a fost modernizatã aleea de acces cãtre parc dinspre Strada B.P. Hasdeu, iar pentru siguranþa cetãþenilor, Primãria a stabilit sã fie realizat un gard de protecþie în jurul lacului. Lacul Bisericii a fost curãþat cu o grapã, pânã la adâncimea de cinci metri. În pãrculeþul de lângã restaurant au fost montate camere de luat vederi, imaginile putând fi urmãrite permanent de la sediul Poliþiei Locale. Primãria intenþioneazã sã monteze astfel de camere ºi pe stâlpii din jurul lacului, astfel încât întreaga zonã sã poatã fi monitorizatã permanent de autoritãþi. O zonã frumoasã, apreciatã de câmpineni ºi nu numai, revine astfel la strãlucirea de altãdatã. Este o zonã simbol pentru Câmpina, de care trebuie sã avem grijã ºi sã o pãstrãm intactã ºi mai ales curatã. Lacul Bisericii ºi împrejurimile sale reprezintã una dintre cele mai frumoase zone din Câmpina, o zonã foarte dragã câmpinenilor ºi celor care ne viziteazã. De aceea, ne-am dorit foarte mult sã o modernizãm ºi mã bucur din tot sufletul cã am reuºit sã facem aceastã lucrare deosebitã pe care câmpinenii o meritã! Primarul Horia Tiseanu Accesul liber la informaþii de interes public se realizeazã prin: afiºare la sediul autoritãþii sau instituþiei publice, prin publicarea în Monitorul Oficial sau în mijloace de informare în masã, în PUBLICAÞII PROPRII, precum ºi în pagina de internet proprie. (Legea 544/2001, Secþiunea 1, art. 5, pc.a). ISSN: Publicaþie lunarã editatã de PRIMÃRIA ºi CONSILIUL LOCAL CÂMPINA Tiraj exemplare Tipografie: TYPO DAS INVEST PLOIEªTI Concepþie graficã, DTP, redactare: CERTO ALAN MEDIA CÂMPINA